Preşedintele AEP solicită modificarea legii, în cazul alegerilor anticipate. Cât ar costa scrutinul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu, a afirmat că în cazul organizării alegerilor anticipate este nevoie de reducerea unor termene fără a fi afectat dreptul fundamental la vot. El a explicat că pentru legea votului prin corespondenţă trebuie pregătit un calendar redus de 90 de zile la 75 de zile, pentru încadrarea în cele trei luni prevăzute de Constituţie pentru organizarea alegerilor anticipate. Ţuţuianu a mai afirmat că alegerile anticipate ar putea costa 160-170 de milioane de euro.
Adrian Ţuţuianu a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că textul constituţional prevede că dacă Parlamentul este dizolvat, atunci alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni.
”În urmă cu trei luni, eu am afirmat că actualul cadru normativ nu ne permite organizarea scrutinului şi unii au înţeles, inclusiv oameni politici, că Autoritatea Electorală Permanentă se opune organizării alegerilor anticipate. Este o prostie că nu ne putem opune noi unei dispoziţii constituţionale. Problema pe care o avem este următoarea. Textul constituţional prevede că în caz de dizolvare a Parlamentului, scrutinul trebuie organizat în maxim trei luni”, a afirmat preşedintele AEP.
El a precizat că legislaţia care reglementează alegerile parlamentare se referă la organizarea acestora la termen.
”Problema pe care o avem este că Legea 208/2015, care reglementează alegerile parlamentare, a fost construit textul legii pentru alegeri care au loc la termen. În anul 2024, hotărârea de Guvern privind alegerile parlamentare a fost emisă prin luna iulie, a intrat în vigoare în luna septembrie şi alegerile au avut loc în luna decembrie. Deci a existat un timp suficient ca toate partidele politice să se pregătească de scrutin şi un timp suficient ca şi administraţia locală să se pregătească de un scrutin”, a explicat Adrian Ţuţuianu.
El a precizat că trebuie reduse anumite termene fără afectarea dreptului de vot.
”Legea 208 şi legea votului prin corespondenţă trebuiesc modificate în sensul de a reduce unele termene fără să afectăm exerciţiul dreptului fundamental de vot. Asta e tema pe care o punem noi. Iar modificarea legislaţiei electorale trebuie făcută prin lege organică, iar Curtea Constituţională a spus în mai multe decizii că legea trebuie adoptată de Parlament şi că, în mod excepţional, am putea să intervenim cu reglementări în domeniul electoral, dar fără să afectăm exerciţiul drepturilor fundamentale. Ori, de exemplu, pentru votul prin corespondenţă, la alegeri normale, din luna aprilie te poţi înscrie pe listă. Acum nu mai putem să înscriem pe nimeni. Luna aprilie a trecut de mult şi va trebui, prin lege, să stabilim un termen în cadrul căruia aceşti cetăţeni să se poată înscrie în lista electorală”, a mai declarat Adrian Ţuţuianu.
El a anunţat că AEP elaborează un proiect de lege în acest sens.
”M-am ferit să vorbesc în spaţiul public de un proiect de lege pentru anticipate. Când am vorbit de anticipate, au venit unii din lumea politică şi au spus «Pe Tuţuianu l-a pus un partid să vorbească despre subiect». Şi asta este tot o abordare politicianistă, nu serioasă, pentru că nu trebuie să mă pună nimeni pe mine la treabă sau instituţia. Este atribuţia noastră legală de a veni şi a pune proiectul pe masă. Deci am dat tema şi vom avea în interiorul Autorităţii Electorale Permanente un asemenea proiect. Acest proiect să modifice legea votului prin corespondenţă, să pregătim un calendar care ar trebui redus de la 90 de zile la 75 de zile, ca să putem să ne încadrăm în cele trei luni prevăzute de Constituţie. Că ăsta e argumentul. Trei luni prevede Constituţia. Nu cred că şi-a propus cineva să încalce Constituţia”, a subliniat Adrian Ţuţuianu.
El a explicat că nu vor fi modificate durata campaniei electorale, care va rămâne la 30 de zile, termenele pentru depunerea la Biroul Electoral a semnăturilor, a candidaturilor, pentru desemnarea preşedinţilor birourilor electorale.
Adrian Ţuţuianu a mai afirmat că un cost pentru alegerile parlamentare anticipate ar putea ajunge la 160-170 de milioane de euro şi a precizat că un vot în străinătate costă de trei ori mai mult ca unul din ţară.
El a menţionat că o altă problemă ar putea fi închirierea în timp util a celor 950 de secţii de votare din străinătate.
”A doua chestiune priveşte votul din diaspora, pentru că ar trebui ca într-o lună, o lună şi jumătate, Ministerul de Externe, cu Autoritatea Electorală Permanentă, cu Guvernul, să identifice ce sedii, să găsim oamenii, aia e mai uşor, să-i trimitem să organizeze scrutinul, să alocăm resursele financiare. Ori, dacă nu vom face 950 de secţii de vot şi facem 450 ca în 2014, s-ar putea să avem iarăşi o discuţie că cineva a dorit cu orice preţ să limiteze votul românilor din diaspora. Ori noi vrem să evităm treaba aceasta”, a mai transmis Adrian Ţuţuianu.
Preşedintele AEP a mai declarat că dacă această nominalizare pentru funcţia de premier nu trecere de Parlament preşedintele României ar putea face o nouă nominalizare.
”Şi eu sunt de părere, aşa uitându-mă la ce s-a declarat, că s-ar putea să nu treacă un guvern. Mai departe, mingea este în terenul preşedintelui, care ar putea să decidă dizolvarea sau ar putea să facă o nouă nominalizare. Procedura parlamentară îi lasă o marjă largă de apreciere după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor de grupuri parlamentare. Dar dincolo de moment, s-ar putea să avem un guvern şi să nu avem nicio nevoie de alegeri anticipate, problema rămâne şi ea trebuie reglementată adecvat”, a mai afirmat preşedintele AEP.
Preşedintele Nicuşor Dan l-a nominalizat joi, pe Siegfried Mureşan pentru postul de premier. Decretul de desemnare nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial.
Conform articolului 103 din Constituţie, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, în avest caz fiins vorba despre 233 de voturi.
Articolul 89 din Constituţie prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Odată cu dizolvarea Parlamentului, începe procedura organizării alegerilor parlamentare anticipate.
Până acum, Palamentul a respins doar Cabinetul Veştea în 22 iunie. Eugen Tomac, nominalizat şi el premier de către preşedinte, nu a mai ajuns la votul din Parlament.
