Replica PSD, după ce peste 100.000 de contracte part-time au fost desființate: S-au transformat în contracte cu normă întreagă; USR susține oficial munca la negru
Decizia de a suprataxa contractele de muncă part-time a fost contestată de politicieni, organizații și economiști deopotrivă. Luată pentru a limita munca la negru, măsura a dus în ultima săptămână la desfacerea a peste 100.000 de contracte. PSD spune însă că acestea s-au transformat în contracte cu normă întreagă și că oamenii nu au rămas fără venituri.
Social-democraţii acuză că USR a devenit singurul partid din România care susţine în mod oficial munca la negru şi care se auto-proclamă un apărător înfocat al angajatorilor care îşi sporesc nelegitim profiturile pe seama propriilor salariaţi. PSD mai arată că, după măsura Guvernului de a supraimpozita contractele part-time, aproape 100.000 din acestea s-au transformat în contracte cu normă întreagă, „în beneficiul angajaţilor a căror pensie va fi stabilită pe baza muncii reale prestate”.
„În acest sens, USR a declanşat o campanie furibundă de dezinformare şi intoxicare, prin care insinuează că decizia Guvernului de a calcula contribuţiile sociale din contractele part-time prin raportare la salariul minim „va nenoroci sute de mii de români”, care îşi vor pierde locul de muncă sau vor trebui să vină „cu bani de acasă” pentru a putea munci”, arată comunicatul de presă al PSD.
În realitate, ca urmare a acestei măsuri, aproape 100.000 de contracte part-time s-au transformat în contracte cu normă întreagă, în beneficiul angajaţilor a căror pensie va fi stabilită pe baza muncii reale prestate.
„Contrar manipulărilor USR, este acum evident că cea mai mare parte a acestor contracte part-time au fost folosite pentru evitarea plăţii de către angajator a obligaţiilor către stat, în dauna drepturilor la pensie ale salariaţilor şi în detrimentul fondurilor destinate medicamentelor compensate şi serviciilor medicale acordate cetăţenilor români”, mai spune PSD.
- Peste 100.000 de contracte part-time, desființate în ultima săptămână, după ce Guvernul a mărit...
- Toate măsurile fiscale care au intrat în vigoare de la 1 august. „E clar că vor să ne jecmănească”
- Modificări fiscale de la 1 august: preţuri mărite la ţigări şi alcool, impozit crescut la jocurile de noroc şi...
PSD, atacuri pe bandă rulantă la adresa USR
PSD mai precizează că, în viziunea USR, este bine ca un salariat care munceşte 8 ore/zi să primească o pensie doar pentru 2 ore/zi, iar diferenţa să intre în buzunarele angajatorilor. Pentru USR nu contează faptul că angajatorii incorecţi pe care îi protejează au produs pierderi importante la bugetul de pensii, în dauna milioanelor de pensionari. În viziunea USR, este mai bine ca unii angajatori să-şi însuşească în mod total ilegitim contribuţiile pentru sănătate aferente muncii reale prestate de salariaţii lor. În viziunea USR, este foarte bine ca aceşti patroni incorecţi să facă o concurenţă neloială antreprenorilor oneşti care le plătesc angajaţilor tot salariul pe cartea de muncă.
„Niciun salariat nu va trebui să vină cu „bani de acasă”, cum mint fără jenă cei de la USR. Toate taxele aferente salariilor fac parte din retribuţia primită de salariat de la angajator pentru munca prestată. La fel de mincinoasă este şi afirmaţia USR că cei care muncesc pentru două ore vor plăti taxe pentru opt ore. În fapt, măsura guvernului privind contractele part-time se raportează la valoarea salariului minim, nu la numărul de ore prestate şi sunt vizate doar contribuţiile sociale, nu şi celelalte taxe aferente salariului (impozitul şi C.A.M.), care se vor calcula în continuare din valoarea stabilită prin contract”, adaugă sursa citată.
Preşedintele USR Cătălin Drulă a precizat că, prin aplicarea, începând de luni, 1 august, a măsurii creşterii taxelor pentru cei care muncesc part-time sau pe cont propriu „socialismul cu epoleţi bagă mâna adânc în buzunarul celor care muncesc onest”. El a mai spus că soluţia corectă pentru România ar fi „tăierea sinecurilor, reducerea cheltuielilor cu clientela de partid, grija faţă de banul public”.
De asemenea, USR a anunţat, marţi, lansarea unui nou site al măsurii de reducere a taxării salariilor, www.zerotaxe.ro.
„Decizia Guvernului Ciucă de a creşte taxele de la 1 august va nenoroci sute de mii de români. 60% din IMM-urile din România anunţă deja că vor face concedieri ca urmare a creşterii taxelor. Dacă ar fi vrut să ajute românii, Guvernul PSD-PNL ar fi trebuit tocmai să reducă taxele, nu să le crească sărăcind românii şi mai mult”, acuză partidul condus de Cătălin Drulă, într-un comunicat de presă.
Peste 100.000 de contracte part-time, desființate în ultima săptămână
În ultimele zile s-au desființat 108.000 de contracte part-time, din cauza suprataxării la care sunt supuse prin modificările aduse codului fiscal de la 1 august. Conform datelor obținute de Euronews de la Inspecția Muncii, numărul contractelor part-time a scăzut de la 1.103.000 la 958.000.
Cei care au contracte de muncă part-time trebuie ca, de la 1 august, să plătească taxe mai mari către stat, la fel ca cei câştigă salariul minim pe economie. Şi sunt diferenţe destul de mari între banii pe care îi plăteau până acum şi banii pe care vor trebui să-i achite. Dacă până acum, pentru o oră de muncă, pe un contract part-time, se plăteau către stat în jur de 100 de lei, de la 1 august se vor plăti peste o mie de lei.
Taxele se plătesc indiferent dacă lucrează două ore sau patru. Vor plăti taxe ca şi cum ar fi lucrat opt ore, potrivit deciziei Guvernului.
Măsura nu afectează doar angajatorii, care rămân fără forță de muncă sau sunt puși să plătească taxe mai mari către stat, ci și angajații, care nu puteau lucra 8 ore pe zi și care acum le va fi foarte greu să își găsească un loc de muncă.
De ce s-au suprataxat contractele part-time
Conform surse citate, antreprenorii mici nu au putut susține în toate cazurile creșterea contribuțiilor pentru astfel de contract.
Pe de altă parte, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, spune că această măsură va limita munca la negru, pentru că acele persoane care sunt plătite cu două ore oficial nu trăiesc din suma respectivă.
Decizia a fost contestată de unele organizaţii şi economişti. O astfel de prevedere a mai fost în vigoare în urmă cu mai mulţi ani, promovată de PSD, cu scopul declarat de a limita munca la gri, adică situaţiile în care o persoană este angajată cu normă redusă şi un salariu mai mic decât minim pe economie, dar în realitate lucrează mai mult, munca suplimentară fiind plătită nedeclarat.
Avocatul Poporului, sesizat în privința suprataxării contractelor part-time
Preşedintele partidului Forţa Dreptei Ludovic Orban a anunţat că, în cursul acestei săptămâni, formaţiunea va sesiza Avocatul Poporului pentru a ataca ordonanţa care prevede modificarea Codului fiscal la Curtea Constituţională.
„Vom sesiza în cursul acestei săptămâni Avocatul Poporului ca să avem conştiinţa împăcată că facem tot ce depinde de noi, solicitându-i cu argumente să atace la Curtea Constituţională ordonanţa de modificare a Codului Fiscal. Ordonanţele simple nu pot să modifice legi organice, ordonanţele simple pe perioada vacanţei parlamentare se emit în baza legii de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare, în această perioadă nu se pot emite decât ordonanţe simple, care nu pot, din punct de vedere constituţional, să modifice legi organice. În modificările care au fost adoptate în ordonanţă la Codul Fiscal există prevederi care în mod normal făceau parte din legi organice şi acesta este un argument pentru atacarea la CCR”, a explicat Ludovid Orban, după reniunea de luni la Parlament a Consiliului Naţional al partidului Forţa Dreptei.
Acesta a adăugat că există şi argumente de fond pentru atacarea la CCR a acestui act normativ, cum ar fi nerespectarea justei distribuţii a sarcinii fiscale şi egalităţii în faţa legii, iar exemplul pe care l-a oferit a fost cel al supraimpozitării contractelor part-time.
„Este o măsură profund injustă, incorectă faţă de cei care muncesc, care îi duce pe foarte mulţi în situaţia de a nu mai putea să câştige veniturile pe care le câştigau din contractele part-time, pentru că, aducând la absurd, se poate ajunge la situaţii în care omul munceşte 2-3 ore pe zi şi trebuie să vină cu bani de acasă ca să poată să-şi plătească contribuţia la nivelul salariului minim brut”, a mai precizat liderul partidului Forţa Dreptei.
Ce măsuri au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2023
De asemenea, prin măsurile adoptate de Guvern s-a instituit un nou calendar privind nivelul accizelor pentru perioada 1 ianuarie 2023 - 31 decembrie 2026. Acciza totală pentru ţigarete creşte, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 ţigarete la 594,97 lei/1.000 ţigarete.
Tot de la 1 august, este majorat nivelul accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice, având în vedere că nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului fiscal. Astfel, nivelul accizelor pentru băuturile alcoolice şi pentru ţigarete va creşte cu aproximativ 5%.
Este introdus un calendar de creştere graduală a nivelului accizelor pentru produsele din tutun prelucrat supuse accizelor armonizate şi produsele din tutun încălzit. Se majorează nivelul accizelor şi pentru lichidul care conţine nicotină prin instituirea unui calendar de creştere graduală a accizei pentru acest produs.
Conform sursei citate, pentru perioada 1 august 2022 - 31 decembrie 2022, nivelul accizelor pentru produsele energetice va fi cel prevăzut în ordonanţă ajustat cu 14.27% (creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2021, faţă de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015).
De asemenea, Guvernul a stabilit creşterea cotelor de impunere a veniturilor obţinute din jocuri de noroc, de la nivelul actual între 1% şi 25%, la un nivel cuprins între 3% şi 40%, precum şi modificarea tranşelor de venit brut asupra cărora se aplică aceste cote, de la 66.750 lei, la 10.000 lei, respectiv de la 445.000 lei, la 66.750 lei.
Începând cu veniturile aferente lunii august, se reduce plafonul maxim al veniturilor din salarii şi asimilate salariilor pentru care se aplică facilităţile specifice industriilor construcţii, alimentară şi agricolă de la 30.000 lei la 10.000 lei. Partea din venitul brut lunar ce va depăşi 10.000 lei va reprezenta venit impozabil, pentru care angajatorii vor avea obligaţia reţinerii impozitului pe venit aferent. Această diminuare a plafonului va avea impact şi în zona contribuţiilor sociale obligatorii.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰