România are în sfârşit o lege a femicidului. Un singur vot împotriva proiectului

Legea femicidului a fost inițiată în 2025, după mai multe crime violente, precum cea din complexul rezidenţial Cosmopolis sau cea comisă tot în Mureş de Emil Gânj.

Proiectul are ca obiect instituirea unor măsuri pentru prevenirea, combaterea şi sancţionarea femicidului, stabilind obiectivele, principiile şi instrumentele necesare pentru protejarea vieţii, integrităţii şi demnităţii femeilor. Legea urmăreşte şi asigurarea unei abordări unitare la nivel naţional, în concordanţă cu standardele internaţionale.

Ce prevede proiectul

Proiectul prevede colectarea unor categorii mai largi de informaţii în scopul cunoaşterii dimensiunii femicidului şi a riscului de femicid, al studierii cauzelor omorurilor săvârşite în cadrul violenţei domestice în vederea creşterii eficienţei măsurilor privind prevenirea şi combaterea femicidului şi a violenţelor care îl preced.

Colectarea datelor se propune a se realiza şi în scopul evaluării amplorii şi tendinţelor tuturor formelor de violenţă prevăzute de Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea tuturor formelor de violenţă, sens în care se propune crearea unui mecanism de analiză şi raportare publică prin Observatorul Român pentru Analiza şi Prevenirea Omorurilor (ORAPO), cu recomandări de prevenţie.

Totodată, proiectul prevede educaţie pentru egalitate de gen şi prevenirea violenţei în programele şcolare, conform Convenţiei de la Istanbul.

Proiectul de lege propune de asemenea, majorarea pedepselor pentru săvârşirea infracţiunilor de omor, loviri cauzatoare de moarte şi alte infracţiuni comise în contexte de violenţă domestică sau control/dominaţie ca urmare a faptului că făptuitorul se află într-o relaţie de căsătorie cu victima sau într-o relaţie asemănătoare aceleia dintre soţi indiferent de durata acesteia şi modificarea Codului de procedură penală pentru a asigura protecţia minorilor şi a persoanelor aflate sub tutelă în caz de deces al victimei care avea în ocrotire aceste persoane prin înştiinţarea de către organul de urmărire penală a autorităţii competente, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire pentru persoana respectivă.

Totodată, proiectul stabileşte că instanţa penală, odată cu condamnarea pentru o infracţiune comisă cu intenţia de a ucide o persoană de la care inculpatul ar putea moşteni, constată direct nedemnitatea acestuia de a veni la moştenirea victimei.

"Prezenta lege se întemeiază pe principiile respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, protecţiei vieţii şi integrităţii fizice şi psihice a femeilor, prevenirii şi combaterii oricărei forme de violenţă împotriva femeilor, intervenţiei prompte şi diligenţei corespunzătoare a autorităţilor, protecţiei şi sprijinului victimelor, abordării integrate şi interdisciplinare, colectării şi armonizării datelor la nivel naţional şi internaţional", potrivit unui amendament.

Cum este definit femicidul

Proiectul defineşte "femicidul" ca uciderea cu intenţie a unei femei, precum şi moartea unei femei survenită ca urmare a lovirilor, vătămărilor cauzatoare de moarte sau a altor infracţiuni intenţionate urmate de deces, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de altă persoană.

Organele de poliţie, cele judiciare şi instituţiile de medicină legală vor colecta anual date relevante privind femicidul, violenţa domestică şi infracţiunile asociate, în scopul cunoaşterii dimensiunii femicidului şi a riscului de femicid, al studierii cauzelor omorurilor săvârşite în cadrul violenţei domestice şi a efectelor acestora, a frecvenţei condamnărilor şi a cuantumului pedepselor, pentru creşterea eficacităţii măsurilor privind prevenirea şi combaterea femicidului şi a violenţelor care îl preced.

Ministerul Afacerilor Interne şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dau publicităţii, anual, un raport cuprinzând datele statistice şi analiza acestora privind plângerile şi alte sesizări penale, trimiterile în judecată, soluţiile de netrimitere în judecată şi principalele motive pe care se fundamentează acestea. Parchetul de pe lângă ÎCCJ dă publicităţii, anual, un raport cuprinzând datele statistice şi analiza acestora privind restituirile cauzelor la procuror şi Ministerul Justiţiei va da publicităţii anual un raport privind condamnările sau alte soluţii după trimiterea în judecată pentru infracţiunile de omor şi omor calificat, distinct pentru fiecare element circumstanţial, precum şi pentru alte infracţiuni intenţionate urmate de moartea victimei săvârşite în cadrul violenţei domestice sau asupra unei femei în orice alt context, inclusiv tentativele la acestea, prevede un alt amendament.

Un alt amendament prevede că Ministerul Afacerilor Interne dă publicităţii anual un raport privind: sesizările referitoare la săvârşirea actelor de violenţă domestică, inclusiv letală, indiferent de calitatea victimei, precum şi tipurile de intervenţie realizate; infracţiunile de omor, omor calificat, tentativele la aceste infracţiuni, precum şi orice alte infracţiuni intenţionate urmate de moartea victimei săvârşite asupra unei femei, în orice alt context; ordinele de protecţie provizorii şi ordinele de protecţie emise în cazurile de violenţă domestică potrivit prevederilor Legii nr. 217/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv în cazurile prevăzute de Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecţie, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinzând şi ordinele de protecţie, ordinele de protecţie provizorii şi ordinele europene de protecţie nerespectate.

60 de femei ucise în 2025

Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă ÎCCJ dau publicităţii anual un raport privind infracţiunile de nerespectare a ordinelor de protecţie provizorii, a ordinelor de protecţie şi a ordinelor europene de protecţie, soluţiile de netrimitere în judecată în aceste cauze şi principalele motive pe care se fundamentează acestea, trimiterile în judecată, precum şi condamnările sau alte soluţii menţionate, potrivit unui alt amendament.

Instituţiile de medicină legală colectează date dezagregate în funcţie de sex privind victimele omuciderilor, vârsta victimelor, numărul şi natura loviturilor, localizarea la nivelul corpului, locul producerii faptei, mecanismul producerii leziunilor şi obiectul vulnerant probabil şi le transmit către Consiliul Superior de Medicină Legală, care dă publicităţii anual un raport privind aceste date.

În scopul prevenirii fenomenului violenţei împotriva femeilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării include în temele privind nediscriminarea din cadrul programelor şcolare aferente disciplinelor din trunchiul comun, şi teme privind egalitatea de gen, formele de violenţă împotriva femeilor, etica relaţiilor non-violente în familie, în comunităţi şi în societate, mai prevede între altele proiectul care a fost adoptat de Senat. 

Țări europene care recunosc femicidul ca infracțiune distinctă

Mai multe state europene au introdus în legislație noțiunea de femicid, recunoscând astfel uciderea femeilor din motive de gen drept o crimă distinctă, pedepsită mai aspru decât omorul obișnuit.

Conform Institutului European pentru Egalitatea de Gen (EIGE), "femicidul înseamnă uciderea intenționată a femeilor și a fetelor pe motive de gen. Este cea mai gravă manifestare a violenței bazate pe gen". Clasificarea EIGE distinge între crime comise de parteneri sau membri ai familiei și alte forme de femicid, mai puțin frecvente.

• Malta: În 2022, femicidul a fost introdus în codul penal ca circumstanță agravantă a crimei, instanțele putând aplica inclusiv închisoarea pe viață
• Cipru: Tot în 2022, femicidul a devenit o entitate legală distinctă, atrăgând pedepse mai severe 
• Italia: Pe 7 martie 2025, guvernul italian a aprobat un proiect de lege care introduce femicidul în Codul Penal, cu pedeapsă maximă de închisoare pe viață. Senatul a adoptat legea pe 23 iulie 2025, marcând un moment istoric
• Belgia: Din vara lui 2023, legea Stop Féminicide recunoaște oficial femicidul, definind tipuri precum cel comis de partener sau non-intim, și creând un cadru pentru prevenție și monitorizare, potrivit European Data Journalism Network
• Croația: Potrivit datelor Women Against Violence Europe, Croaia a introdus feminicidul în Codul Penal, în aprilie 2024, cu pedepse de până la 40 de ani de închisoare 
• Macedonia de Nord: Pe agenda legislativă recentă figurează recunoașterea femicidului ca infracțiune distinctă, după modelul Croației, potrivit Nin.rs.
• Portugalia: Recunoaște femicidul, chiar dacă nu este prevăzut distinct în Codul Penal
• Franța: Dacă victima este ucisă de soț sau iubit, Codul Penal prevede pedepse mai mari pentru autori
• Spania: Încă din 2004, include femicidul în statisticile oficiale și au fost înființate tribunale specializate unde se judecă astfel de cazuri, potrivit Euronews.

Violența împotriva femeilor și fetelor este una dintre cele mai răspândite și sistematice încălcări ale drepturilor omului la nivel global. Țările din Uniunea Europeană nu fac excepție. Din păcate, una din trei femei a trecut prin experiențe de violență fizică sau sexuală, cel mai adesea comise de partenerii lor intimi. Între 45% și 55% dintre femeile din UE au fost victime ale hărțuirii sexuale după vârsta de 15 ani, potrivit datelor Consiliului european.

În timpul pandemiei de COVID-19, s-a înregistrat o creștere semnificativă a violenței fizice și emoționale împotriva femeilor. În unele țări, apelurile la liniile de urgență pentru victimele violenței domestice au crescut de cinci ori. Violența online este, de asemenea, în creștere, vizând în special tinerele și femeile din viața publică, cum ar fi jurnalistele sau politicienele. Femeile se confruntă cu violență și la locul de muncă: aproximativ o treime dintre cele care au trecut prin hărțuire sexuală spun că aceasta s-a întâmplat la serviciu.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰