Şedinţă de Guvern. Modificările la Pilonul 2 şi casa de protocol pentru Băsescu, pe ordinea de zi

"Conform proiectului de lege, plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri special constituite în acest scop, denumite fonduri de plată a pensiilor private. Acestea vor fi administrate de către societăți specializate, denumite furnizori de pensii private, autorizați de către ASF.

Furnizorii de pensii private pot fi: administratorii de fonduri de pensii private; societățile de asigurare de viață; societățile de administrare a investițiilor; societățile de plată a pensiilor private constituite în baza legii, ca societăți pe acțiuni, potrivit Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare", se arată în nota de fundamentare.

De asemenea, acest proiect de act normativ stabilește reguli privind înființarea și autorizarea fondurilor de plată a pensiilor private. Un fond de plată a pensiilor private va fi administrat de către un furnizor de pensii private, autorizat de către ASF.

Un alt proiect de lege vizează aprobarea Acordului-cadru de împrumut - Proiectul privind patrimoniul cultural și istoric din România - dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 29 noiembrie 2024 și la București la 16 decembrie 2024. Acordul-cadru de împrumut - în sumă de 140 de milioane de euro - vizează realizarea a 14 obiective investiționale cu relevanță națională și europeană, între acestea regăsindu-se:

• construirea sălii de spectacole a Operei Naționale Române din Iași (în continuarea investiției demarate prin împrumutul BDCE pentru finanțarea Proiectului LD 2097 (2021), aflat în implementare;
• construirea unui corp nou de clădire pentru Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din București;
• restaurarea și modernizarea în totalitate a Operei Naționale Române din București și construirea unui depozit de decoruri;
• restaurarea și amenajarea Muzeului Național "Constantin Brâncuși" din Târgu-Jiu;
• restaurarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, filială a Bibliotecii Naționale a României;
• consolidarea, restaurarea și amenajarea sediului Muzeului Național de Artă Contemporană din București;
• restaurarea și amenajarea Vilei Regina Maria din Mamaia - Constanța și amenajarea terenului aferent;
• restaurarea și amenajarea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca.

"Proiectul este prevăzut a fi realizat pe perioada 2025-2033, ceea ce va permite o distribuire a costului proiectului pe mai mulți ani. Cheltuielile aferente proiectului, respectiv cheltuielile reprezentând echivalentul în lei al valorii împrumutului și al contribuției părții române la finanțarea proiectului, inclusiv taxele și impozitele aferente, se cuprind cumulat în bugetul Ministerului Culturii, în cadrul sumelor alocate anual cu această destinație de la bugetul de stat", conform expunerii de motive.

Alte proiecte, pe ordinea de zi

Guvernul va aproba și un proiect de ordonanță de urgență pentru asigurarea finanțării în 2025 a unui sediu nou pentru Spitalul de Urgență Prof. Dr. Dimitrie Gerota".

"Se autorizează Ministerul Afacerilor Interne, prin Spitalul de Urgență "Prof. Dr. Dimitrie Gerota", să asigure, în anul 2025, finanțare publică națională reprezentând contribuția proprie a beneficiarului obiectivului de investiții "Sediu nou pentru Spitalul de Urgență "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" din sume provenite din excedentul activității finanțate integral din venituri proprii de confecționare și valorificare a plăcilor cu numere de înmatriculare cu fond reflectorizant, precum și aprovizionarea cu acestea în formă brută, înființată pe lângă Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, în limita sumei de 250.000.000 de lei", se precizează în proiectul de OUG.

Va fi aprobat și un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

"Prezenta ordonanță de urgență (...) urmărește instituirea unor norme menite să păstreze un just echilibru între, pe de o parte, interesul beneficiarilor legilor cu caracter reparator dar care, în același timp, să evite îmbogățirea fără justă cauză, și, pe de altă parte, să țină seama de interesul general al societății și de capacitatea financiară a statului de a susține plata despăgubirilor, în situația în care bunul nu mai poate fi restituit în natură. (...)

Astfel, se stabilește un criteriu obiectiv și cantitativ, respectiv dacă sporul de valoare adus imobilului de către stat sau alte persoane depășește 50% din valoarea acestuia, imobilul este considerat substanțial modificat și, în consecință, este calificat juridic drept imobil nou. În această situație, restituirea în natură nu mai este posibilă întrucât imobilul ce face obiectul restituirii nu mai corespunde în mod esențial cu imobilul preluat în mod abuziv de stat. (...)

Depășirea pragului de 50% în privința adăugirilor aduse asupra unui imobil preluat abuziv reprezintă, din punct de vedere juridic, un criteriu obiectiv pentru calificarea acestuia ca imobil nou, ceea ce determină imposibilitatea restituirii în natură. Într-o atare situație, foștii proprietari sunt îndreptățiți exclusiv la măsuri reparatorii prin echivalent, în temeiul principiului proporționalității", se menționează în nota de fundamentare.

Surse: Traian Băsescu va primi, din nou, locuinţă de la stat

Pe agenda şedinţei de vineri a Guvernului se află un proiect de hotărâre care prevede schimbarea destinaţiei unui imobil de pe strada Emile Zola din locuinţă de protocol în reşedinţă oficială, precum şi modificarea unei hotărâri a Guvernului din 2015 privind schimbarea regimului juridic al unui imobil şi pentru atribuirea destinaţiei acestuia ca reşedinţă oficială.

Potrivit reprezentanţilor Guvernului, în aplicarea prevederilor legale, fostul preşedinte Traian Băsescu a solicitat Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) atribuirea unei locuinţe, în calitate de fost şef de stat.

De altfel, pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de vineri se află un proiect de hotărâre conform căruia: "se aprobă schimbarea destinaţiei unui imobil având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, aflat în domeniul public al statului şi administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, din locuinţă de protocol în reşedinţă oficială".

Anexa face referire la imobilul cu garaj şi terenul aferent de pe strada Emile Zola nr. 2A din Bucureşti. "Hotărârea Guvernului nr.60/2015 privind schimbarea regimului juridic al unui imobil şi pentru atribuirea destinaţiei acestuia ca reşedinţă oficială pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului român, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.94 din 5 februarie 2015, se modifică după cum urmează: 1 1.  Titlul va avea următorul cuprins: Hotărârea Guvernului privind schimbarea regimului juridic al unui imobil şi pentru atribuirea destinaţiei acestuia ca reşedinţă oficială  2. Articolul 3 va avea următorul cuprins: Art. 3 Se aprobă atribuirea destinaţiei de reşedinţă oficială a imobilului prevăzut la art. 2. 3. La anexă titlul va avea următorul cuprins Datele de identificare ale imobilului aflat în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, având C.U.I. 2351555, care trece din domeniul privat în domeniul public al statului, cu destinaţia de reşedinţă oficială", mai scrie în proiectul de hotărâre.

În hotărârea 60/2015 se făcea referire la un imobil situat pe strada Gogol, nr.2. Conform notei de fundamentare a proiectului de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de vineri, este vorba despre modificarea Hotărârii Guvernului nr.60/2015 privind schimbarea regimului juridic al unui imobil şi pentru atribuirea destinaţiei acestuia ca reşedinţă oficială pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului român, în sensul eliminării sintagmei "pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului român" din cuprinsul acesteia, urmând că imobilele sus-menţionate să fie atribuite conform prevederilor legale.   

"Este necesară eliminarea sintagmei pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului român deoarece aşa cum reiese din prevederile art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.19/2002, cu modificările şi completările ulterioare, reşedinţele oficiale se atribuie pentru o categorie mai extinsă de beneficiari, respectiv pentru Preşedintele României, preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, prim-ministru, preşedintele Curţii Constituţionale, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Academiei Române şi nu doar pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului român.

Astfel, că se impune eliminarea sintagmei «pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului român» din cuprinsul Hotărârii Guvernului nr.60/2015 astfel încât imobilul respectiv să poată fi utilizat ori de câte ori este nevoie pentru toţi beneficiarii prevăzuţi la art.2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.19/2002, cu modificările şi completările ulterioare", scrie în document.

Fostul preşedinte Traian Băsescu îşi poate recupera privilegiile pierdute, după ce CCR a decis că legea privind retragerea beneficiilor foştilor şefi de stat, dacă au colaborat cu Securitatea, este neconstituţională. Băsescu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate în procesul deschis împotriva SPP, prin care solicita suspendarea actului administrativ prin care i se cerea să elibereze imobilul din strada Gogol, de care beneficia în calitate de fost şef al statului.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰