Video Boala de care mulţi români ar putea suferi fără să ştie. Apare fără simptome evidente

La doar 14 ani, Vicenţiu avea deja primele probleme cu ficatul. A scăpat de ele cu o alimentaţie sănătoasă pe care o păstrează şi acum, cu sfinţenie, la aproape 60 de ani. Recunoaşte că cel mai mult l-a ajutat însă sportul. Chiar şi după ce s-a lăsat de fotbalul de performanţă.

"Mergi, alergi, să stai în aer... Mişcarea e foarte importantă. Oamenii nu prea au timp pentru sport şi e păcat. Ar trebui să se îndrepte mai mult către parcuri", spune Vicenţiu Iorgulescu.  

Este şi sfatul medicilor care, paradoxal, ajung să trateze tot mai mulţi pacienţi tineri de o boală care apare, de obicei, la vârsta a treia. Cel mai devreme ajung să fie diagnosticaţi bărbaţii, între 35 şi 39 de ani, iar femeile, după 55 de ani. Adică exact în perioada în care mulţi nici măcar nu iau în calcul un astfel de risc. Lista factorilor e lungă: de la mesele dezechilibrate, nivelul ridicat de zahăr din sânge, până la fumat şi sedentarism.

Pacient: Am ciroză de 7 ani.

Reporter: Cum aţi descoperit?

Pacient: Întâmplător. Am făcut nişte analize şi am luat la rând mai multe spitale. Unii mi-au zis că ar fi de la alcool, într-adevăr am avut o muncă de teren unde mai serveam câte ceva, dar am avut şi 18 ani de muncă în mediul toxic.

Boala care va afecta peste 2 miliarde de oameni

Astăzi, 1 din 6 oameni suferă de aşa numitul ficat gras, o creştere de 140% în trei decenii. Specialiştii britanici avertizează: până în 2050, boala hepatică metabolică va afecta aproape 2 miliarde de oameni din toată lumea. Mai ales că boala evoluează, de cele mai multe ori, fără simptome evidente. De aceea, mulţi duc această afecțiune fără să știe şi o descoperă abia întâmplător, la analizele de rutină.

Când simptomele încep totuşi să apară, de exemplu oboseala cronică, balonarea sau disconfortul abdominal, ele pot fi confundate uşor cu alte probleme. Netratat însă, ficatul gras poate duce la ciroză sau cancer hepatic.

"Ne supunem la o grămadă de riscuri. Steatoza nu vine singură. Ea e legată de obezitate, de consumul de dulciuri, poate avem o rezistenţă scăzută la insulină iîn timp facem tensiune, cresc bolile cardio. Da, şi copiii sunt în egală măsură afectaţi de obezitate şi de încărcare grasă a ficatului", explică doctor gastroenterolog, Manea Mahu Claudia.

Vestea bună este că boala ficatului gras poate fi prevenită. Alimentaţia echilibrată, mişcarea şi controalele regulate pot face o diferenţă majoră. "Pare banal, dar e atât de la îndemână... un stil de viaţă sănătos înseamnă să avem echilibru în toate, să evităm alimentele ultraprocesate, să mâncăm şi o sălăţică, şi un fruct, să renunţăm la dulciuri sau în cantităţi mici, să facem mai multă mişcare, să evit mesele prea copioase", mai explică medicul Manea Mahu Claudia.

Adică exact ceea ce aleg românii să mănânce inclusiv la restaurant. "90% din clienții restaurantelor aleg ce este mai tip fast food, ce nu se poate găti acasă, în special mâncărurile grase. Tocmai de asta avem în meniul nostru ciorbele, mâncare gătită, tradiţionalul românesc, însă cu toate astea fast food-ul este de preferat", a declarat Adrian Coles, manager restaurant.

Sfaturile specialiştilor

"Repararea ficatului se face in timp. Slabitul si aranjarea alimentelor in farfurie, sa avem grija sa aducem alimente sanatoase, neprajite, neprocesate, suficiente legume zilnic, sa evitam carbohidratii in a doua parte a zilei", a explicat Ioana Stavrositu, medic specialist endocrinolog nutriţionist.

Pentru că, spun medicii, ficatul nu doare… până când este prea târziu. Specialiștii atrag atenția că această boală este strâns legată de stilul de viață și poate fi prevenită în cele mai multe cazuri. Analizele de rutină și schimbările simple în alimentație pot reduce semnificativ riscul. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰