Ce se schimbă în spitalele de mari arși din România: planul anunțat de ministrul Sănătății

„România are un program de cooperare, un parteneriat strategic de ani de zile cu privire la tratarea pacienților cu arsuri grave”, a declarat Alexandru Rogobete, subliniind că pacienții cu arsuri extinse sunt în continuare tratați în străinătate. „Nu mă încălzește cu nimic că ținem pacienți cu arsuri mari în România, pentru că infrastructura din România astăzi nu este pregătită pentru așa ceva, dar va fi pregătită.”

Centrele pentru mari arși din Timișoara și Târgu Mureș, aproape de finalizare

Două centre moderne pentru mari arși, construite la Timișoara și Târgu Mureș, urmează să fie finalizate și date în folosință în cursul acestui an. În paralel, autoritățile vor să evite repetarea greșelilor din trecut, apelând la expertiza partenerilor europeni.

„Am această teamă că am construit spitale noi, însă vom păstra vechile obiceiuri în modul de gestionare a pacienților cu arsuri grave”, a explicat ministrul Sănătății. În acest sens, specialiști din Belgia vor veni în România pentru a contribui la organizarea noilor centre, iar personalul medical român va fi instruit în spitale din străinătate.

„Personalul medical din România va veni în Belgia și va lucra împreună cu ei o perioadă tocmai pentru a dobândi anumite abilități și o abordare mai disciplinată”, a precizat acesta.

Totodată, un nou program european, denumit „Protego”, va sprijini formarea personalului medical implicat în tratarea pacienților cu arsuri grave, cu scopul de a uniformiza protocoalele la nivel internațional.

Ministrul a criticat modul în care au fost gestionate în trecut fondurile europene destinate sănătății: „România a pierdut zeci de milioane de euro [...] pe tot felul de programe și de strategii [...] dar care din păcate nu pot fi implementate.”

În schimb, oficialul susține că în ultimii ani au fost făcute progrese semnificative în infrastructură, esențiale pentru dezvoltarea programelor de prevenție și screening. „Peste 140 de mamografe achiziționate [...] vorbim de peste 64 de spitale unde laboratoarele au fost dotate”, a afirmat acesta.

Accentul se mută acum pe prevenție, în special prin programe de screening destinate populației sănătoase. „Screening-ul nu se face persoanelor care au deja un diagnostic [...] Screening-ul îl fac oamenii sănătoși”, a explicat ministrul, oferind și un exemplu concret: „Orice femeie peste 40 de ani ar trebui să facă o mamografie o dată pe an.”

Autoritățile lucrează la o strategie națională amplă care va include prevenția pentru cancer, boli cardiovasculare, metabolice și sănătate mintală. România se confruntă în continuare cu o rată ridicată a mortalității evitabile, în special din cauza bolilor cardiovasculare.

„Sunt programe care asigură predictibilitate, finanțare predictibilă, continuitate, un traseu clar al pacientului”, a subliniat ministrul, referindu-se la noile programe naționale de screening lansate recent.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰