Video Fenomenul care ne face să uităm nume, întâlniri sau ce aveam de făcut. Când devine motiv de îngrijorare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Ştiţi momentul acela când coborâţi la magazin şi când ajungeţi, nu mai știți ce trebuie să luaţi? Ori întrebările zilnice care ne macină după ce plecăm de acasă: oare am închis uşa, am scos fierul de călcat din priză? Ni se întâmplă tuturor şi sunt tot mai dese momentele în care uităm de la mâna până la gură. Specialiștii o numesc "brain fog", sau ceață mentală, o stare în care ne este mai greu să ne concentrăm, să ne găsim cuvintele ori să ne amintim lucruri. Nu este neapărat o problemă de memorie, dar ne afectează viaţa de zi cu zi. De ce apare și când ar trebui să ajungem la medic, într-un material marca Observator 16.
Ne concentrăm mai greu, gândim mai lent și avem tot mai des momente de lapsus. De la un nume care ne scapă, până la lucruri importante pe care pur și simplu uităm să le facem. Este ceea ce specialiştii numesc "ceață mentală", o senzaţie de confuzie şi oboseală.
Momentele de uitare pot ajunge să afecteze viaţa de zi cu zi
Doina are 52 de ani şi este antreprenor, iar în ultimii ani, momentele în care uită lucruri au devenit tot mai frecvente, iar asta i-a afectat inclusiv viaţa profesională.
"Am uitat să dau salariile la angajați. Pun pe seama stresului de zi cu zi. De vreo 4 ani de zile nu prea dorm. Dorm puțin… 2-3 ore pe noapte", povesteşte Doina, antreprenoare.
Astfel de episoade de ceață mentală pot avea consecințe grave. Daniel a fost la un pas să își incendieze casa fără să-şi dea seama.
"Odată am lăsat ceva pe foc şi am plecat vreo 2 ore de acasă. M-am speriat rău de tot. Nu cred că este o problemă de sănătate, încă", a precizat Daniel, în vârstă de 33 de ani.
Când devine ceaţa mentală un motiv de îngrijorare
Dar mulți se întreabă dacă în spatele acestor episoade se ascunde ceva mai grav. Când e doar un moment de ceaţă şi când e nevoie de intervenţia unui medic. Unii se tem că sunt semnele timpurii ale unor boli precum Alzheimer sau că, pur și simplu, nu mai pot fi eficienţi în viața de zi cu zi.
"Atunci când zilele proaste persistă sau săptămânile, trebuie să apelăm la ajutor. Sunt anumite teste psihologice care se fac, cât de afectată este memoria de scurtă durată", a explicat Alexandru Aricescu, psihiatru.
Suplimentele pentru memorie, tot mai căutate
Alţii, ca să rezolve problema, se opresc la farmacie, la raftul cu suplimente pentru memorie.
"Am început sa iau suplimente lecitină şi creatină. Pot să reţin mai uşor persoane, nume", a spus o persoană.
"Tinerii vin că se simt tot timpul epuizați şi această stare îi face să nu se mai concentreze atât de bine. Avem vitamine, minerale, fie avem variante de Omega 3 care ajuta inclusiv copiii pentru funcțiile cerebrale. Tot felul de variante cu ginkgo biloba, lecitină", a transmis Beatrice Speteanu, farmacistă.
"Am luat ca să rețin mai bine pentru bac. (n.r. Uitam) în perioada în care eram cel mai stresat", a povestit un adolescent.
Stresul, lipsa somnului şi carenţele pot favoriza ceaţa mentală
Uneori, nici aceste suplimente nu ajută, iar medicii spun că, în majoritatea situațiilor, cauza este legată de stilul de viață sau de alte probleme de sănătate.
"Ceaţa mentală poate fi un simptom care să anunțe perioade de oboseală sau stres pe care noi nu le gestionăm suficient de bine. Alimentaţia dacă nu este corectă și completă poate aduce la anumite carențe și pot aduce stări de oboseală permanentă. Atunci când avem deficit de fier sau B12 pot să apară de la sine. Anumite tulburări hormonale cum sunt cele din perimenopauză sau de sarcină", a subliniat psihiatrul.
"Tocmai s-a întâmplat să uite unde a pus ultimul control de la ochelari şi ne-am dus din nou la oftalmolog să facem din nou control. A avut un program haotic în perioada de vacanță, a început școala și e primul an de liceu. Se trezește la 5 dimineața", a declarat mama unei adolescente.
Ce este "creierul prăjit" şi ce legătură are cu timpul petrecut în faţa ecranelor
"Iau doar pastile de somn, am încercat magneziu și vitamine, dar ajută pe termen scurt. Parcă ni se prăjeşte creierul şi nu mai putem gândi", a punctat Marina, în vârstă de 18 ani.
Conceptul de "creier prăjit" apare tot mai des în discuțiile despre efectele pe care le au ecranele asupra noastră. Şi aici este vorba despre senzația de oboseală mentală, nerăbdare şi neatenţie, care apare după ore de scroll, videoclipuri și informații care ne bombardează zilnic.
