Medicamentele folosite prea des care îşi pierd efectul în lupta cu diverse boli. Avertismentul medicilor
Antibioticele care nu mai fac față infecțiilor ar putea deveni una dintre marile amenințări pentru sănătatea copiilor. Un nou studiu avertizează că, în următoarele decenii, numărul infecțiilor rezistente la tratament ar putea crește semnificativ la nivel mondial. Iar consecințele sunt deja dramatice: sute de mii de copii mor anual în contexte asociate rezistenței antimicrobiene. Cercetătorii avertizează că, fără măsuri urgente, până și o infecție obișnuită ar putea deveni, din nou, o amenințare mortală.
Antibioticele salvează vieți. Dar, folosite prea des, sau fără să fie necesare, pot alimenta un fenomen periculos: bacteriile devin rezistente, iar medicamentele își pierd efectul.
"Au fost două domnișoare care cereau antibioticul fără rețetă. În fiecare zi avem această problemă. Din fericire, de doi ani de zile este mult mai strictă legislația. Orice antibiotic ar trebui să fie administrat după antibiogramă", explică Beatrice Speteanu, farmacist.
Problema este că, atunci când antibioticele obișnuite nu mai funcționează, medicii rămân cu tot mai puține opțiuni de tratament.
Unele bacterii au devenit rezistente chiar și la antibioticele folosite în cazuri grave, atunci când aproape că nu mai există alte opțiuni de tratament. lar avertismentul specialiștilor este cât se poate de clar: până în 2050 numărul deceselor provocate de aceste super-bacterii s-ar putea dubla.
Pentru copii, riscul este cu atât mai mare
"Un copil se poate infecta la grădiniță, în colectivitate, la școală, cu o bacterie deja rezistentă la antibiotic și în momentul în care noi administrăm, antibioticul acesta nu-și mai face efectul", spune Camelia Păun, medic pediatru.
Iar în cazul unei infecții grave, timpul poate face diferența între viață și moarte. Numai în 2021, rezistența antimicrobiană a fost asociată cu aproximativ 840 de mii de decese în rândul copiilor sub cinci ani.
"Riscăm că peste câțiva ani să nu mai avem cu ce trata nici măcar o infecție banală", explică Gabriel Nistor, medic infecţionist.
Automedicația și antibioticele luate "preventiv" pun presiune suplimentară
"S-a mai întâmplat. De exemplu, la o, știu eu, o umflătură de măsea, s-a mai întâmplat. S-a mai întâmplat. Recunosc", menţionează o persoană.
"Doar la sfaturi medicului. Nu fac automedicație, în special cu antibiotic. E o practică, din păcate, din necunoaștere, eu știu, spiritul de turmă", spune altă persoană.
În România, aproape unul din cinci oameni spune că ia antibiotice fără să meargă la medic. Iar unii le folosesc chiar și pentru răceală sau gripă, deși aceste boli sunt provocate de virusuri.
"Antibioticele sunt foarte bune, într-adevăr, dar am ajuns să le folosim mai mult decât trebuie și ce e mult, strică. Suntem deja țara cu un consum foarte mare de antibiotic, deoarece noi cerem și atunci când plecăm în vacanță sau să avem în casă un antibiotic pentru urgență. Copiii oricum au un sistem imunitar mai puțin dezvoltat decât adulții, dar ei iau contact foarte devreme cu bacterii deja rezistente la antibiotic. Nu putem administra anumite antibiotice copiilor, de aceea în momentul în care ei ajung în spital, noi trebuie să folosim antibiotice cu spectru foarte larg și devin din ce în ce mai rezistenți", spune Camelia Păun, medic pediatru.
"Riscăm că peste câțiva ani să nu mai avem cu ce trata nici măcar o infecție banală. O gestionare responsabilă a acestor antimicrobiene. Înseamnă să oprim prescrierea de precauție și automedicație. Înseamnă că fiecare medic să prescrie antibiotice doar când e nevoie, după un diagnostic clinic și paraclinic extrem de clar", spune Gabriel Nistor, medic infecţionist.
Persoană: Când este nevoie mergi la medic, dar de multe ori așa refuz să iau medicamente. Numai în gestul când este neapărat nevoie
Reporter: Ați luat vreun antibiotic vreodată, să-l aveți doar acasă, să fie în sertar?
Persoană: Mai avem, mai avem, da. Pentru copii, pentru ei mai avem.
Reporter Observator Antena 1 specializat pe Sănătate. ➜
