România, în urma Europei privind accesul la tratamente noi. Câţi ani aşteaptă pacienţii medicamente inovatoare

Raportul indică faptul că România are cea mai mică cheltuială publică netă cu medicamentele pe cap de locuitor dintre toate statele europene şi, totodată, cel mai lung timp de aşteptare pentru accesul la tratamente noi. Consecinţele sunt directe: agravarea bolilor, mai multe spitalizări, scăderea calităţii vieţii şi costuri crescute pentru sistemul de sănătate.

Doar 28 medicamente inovatoare compensate, din 168 aprobate la nivel european

Reprezentanţii ARPIM afirmă că dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate la nivel european în perioada 2021-2024, doar 28 erau compensate în România, la începutul lui 2026, ceea ce înseamnă că mulţi pacienţi nu au acces la timp la tratamente care în alte state sunt deja disponibile.

"Datele raportului W.A.I.T. 2025 arată, încă o dată, că România rămâne în coada Uniunii Europene în ceea ce priveşte accesul pacienţilor la medicamente inovatoare, ocupând de această dată ultimul loc. Acest decalaj se resimte şi mai mult în ariile cu cel mai mare impact asupra supravieţuirii şi calităţii vieţii. În oncologie, România compensează doar 20% dintre medicamentele oncologice aprobate la nivel european între 2021-2024, faţă de o medie UE de 51%. Pentru bolile rare, România compensează 13 din 66 de medicamente orfane aprobate centralizat între 2021-2024 (20%), faţă de media UE de 43%. Vorbim despre un decalaj documentat de ani de zile, care continuă să se adâncească, cu efecte directe asupra pacienţilor", a declarat Ioana Bianchi, director Relaţii Externe ARPIM, citată într-un comunicat remis presei.

Pacienţii aşteaptă peste 3 ani pentru medicamente inovatoare

La rândul său preşedinte APAA, Rozalina Lăpădatu, a spus că 1.110 zile de aşteptare înseamnă peste trei ani în care un pacient cu cancer, un copil cu o boală rară sau o persoană cu o afecţiune cronică severă priveşte cum tratamentul de care are nevoie există în alte ţări europene, însă nu şi în România.

"Pacienţii români nu cer tratament preferenţial, ci aceleaşi şanse şi aceleaşi drepturi de care beneficiază ceilalţi cetăţeni europeni. Este nevoie de decizii predictibile, de termene clare şi de un dialog real în care vocea pacienţilor să conteze cu adevărat", a declarat Radu Gănescu, preşedinte COPAC.

Care este cauza întârzierilor

ARPIM explică faptul că întârzierile sunt strâns legate de nivelul redus al investiţiilor în sănătate. România cheltuieşte aproximativ 1.354 euro pe cap de locuitor pentru sănătate, semnificativ mai puţin decât multe alte ţări europene. În ceea ce priveşte medicamentele, cheltuiala publică netă în România este de doar 138 euro pe cap de locuitor, cu aproape 40% sub media Europei Centrale şi de Est (220 euro) şi la mai puţin de o treime din nivelul ţărilor UE4 (487 euro).

"Datele din raportul EFPIA, "Patients W.A.I.T. 2025", arată că România nu se confruntă doar cu cel mai lung timp de aşteptare din Uniunea Europeană pentru accesul la tratamente noi, ci şi cu costul real al acestei întârzieri. Pentru pacienţi, acest decalaj se reflectă în agravarea bolii, scăderea calităţii vieţii şi pierderea unor şanse importante de a beneficia la timp de tratamente moderne. Pentru sistemul de sănătate, presiunea se mută către spitalizări şi alte intervenţii mai costisitoare, într-un context deja marcat de subfinanţare. Este nevoie de un dialog strategic cu autorităţile şi de soluţii concrete care să schimbe structural accesul la inovaţie în România", a susţinut Radu Răşinar, preşedinte ARPIM.

ARPIM îşi reafirmă disponibilitatea de a contribui la elaborarea unor soluţii durabile, alături de autorităţi, profesionişti din domeniul sănătăţii şi societăţi medicale, precum şi organizaţii de pacienţi.

Printre direcţiile prioritare identificate de ARPIM se numără: dezvoltarea unui cadru predictibil de finanţare, bazat pe un proces ce analizează numărul şi tipul de medicamente care vor intra în procesul de compensare în următorii 2-3 ani şi previzionarea bugetelor necesare (horizon scanning), modernizarea procesului de evaluare a noilor medicamente, inclusiv prin luarea în considerare a rapoartelor emise la nivel european, măsuri de eficientizare a cheltuielilor de sănătate, prin urmărirea recomandărilor ghidurilor terapeutice cu niveluri înalte de dovezi dar şi reforma mecanismului de clawback, inclusiv prin posibilitatea de compensare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare realizate de companiile farmaceutice inovatoare.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage