Tot mai mulţi români ajung la spital cu complicaţii post-COVID sau long Covid. Care sunt simptomele și ce trebuie să ştie cei care s-au tratat acasă

Specialistul spune că se vorbeşte puţin despre ceea ce se numeşte "long COVID", complicaţiile pe termen ce pot apărea în urma bolii. Dr. Mihălţan afirmă că în jur de 70% dintre paturile alocate pacienţilor non COVID din unitatea sanitară sunt ocupate cu pacienţi care au astfel de complicaţii, cele mai multe dintre ele fiind respiratorii. Fibroza pulmonară post-COVID este pe primul loc între acestea, potrivit news.ro.

Ce este "long Covid"?

„Într-adevăr, serviciul alocat aparent non-COVID este la ora actuală covârşit de cazurile post-COVID care au o multitudine de probleme asociate, sunt pacienţi pe care îi moştenim din acut şi care vin cu multe surse de oxigen şi unii şi cu ventilaţie non invazivă. Se vorbeşte foarte puţin de long COVID şi de complicaţiile post-COVID, din păcate.  Sunt două momente în cursul acestei contagiuni. Unul este cel acut, cu tot ceea ce înseamnă din punctul de vedere al consecinţelor, la formele severe, insuficienţă respiratorie acută, sindrom de detresă respiratorie, internare în terapie intensivă, şi din rândul acestor cazuri severe se recrutează ulterior, în faza a doua, complicaţiile la distanţă ale bolii, se numesc complicaţii post-COVID sau non-COVID şi care în principal sunt cu insuficienţe respiratorii, de data asta cu tendinţa de cronicizare, rămân complicaţiile pulmonare pe primul plan, 70% din complicaţii sunt respiratorii, iar din rândul acestor complicaţii respiratorii pe primul loc este aşa zisa fibroză pulmonară post covid”, a explicat Prof. Dr. Mihălţan.

În afară de complicaţiile post-COVID care pot apărea în cazul pacienţilor care au avut forme severe de boală, ajung la spital pentru îngrijire medicală şi o parte a pacienţilor care s-au tratat acasă prin medicul de familie, având forme uşoare sau moderate de boală. Şi în cazul acestora anumite simptome pot persista pe termen lung.

„Pe de o parte, sunt cazurile care sunt forme uşoare sau moderate, care nu au avut nevoie de spitalizare dar la care rămâne un cortegiu de simptome pe termen lung, uneori 6 luni, chiar până la un an, şi unde în principal tot simptome prelungite post-COVID respiratorii sunt: gâfâială, o dispnee pe care o acuză dar nu o obiectivăm întotdeauna, o fatigabilitate, astenie, marcată, musculară, cu dureri toracice, cu tuse, sunt simptomele cele mai importante. Sunt cazuri care stau acasă şi care vin ulterior în timpul 2 pentru această inexplicabilă patologie respiratorie pe care ei nu o înţeleg şi care este totuşi o complicaţie post-COVID. Dar cei care sunt spitalizaţi sunt de obicei cazurile severe de infecţie acută, care rămân cu aceste complicaţii pe termen lung”, a spus Prof. Dr. Mihălţan.

Care este tratamentul în cazul celor care au avut forme uşoare sau medii de boală, dar care au rămas totuşi cu anumite simptome 

„Cei care au doar fatigabilitate pot să continue cu o vitaminizare, nu este nevoie de nimic altceva, când vin la un bilanţ la spital noi facem o radiografie şi o probă de suflat, ca să ne asigurăm că această probă de suflat este normală, nu a lăsat o obstrucţie, şi practic nu are decât simptomatice ca tratament, nu are nimic în plus de luat. Cei care sunt însă cu insuficienţă respiratorie, la aceştia se fac bilanţuri complete, se fac probe funcţionale complexe, se face examen de spută, se face tomograf computerizat, nu de puţine ori trebuie şi consult cardiologic, EKG  sau ecografie cardiacă pentru că, în rândul 2 la complicaţii sunt complicaţiile cardio-vasculare, şi aici tratamentul, şi aici vine partea mai puţin cunoscută în patologie, dacă pentru partea acută se descoperă „în fiecare zi” un tratament, pentru partea aceasta post-COVID avem doar un singur etalon demonstrat la ora actuală şi anume corticoterapia, în rest alte tipuri de tratamente nu sunt stabilite până la acest moment ca fiind eficace, sunt tratamente care se folosesc în fibroză de altă natură, şi unde sunt de abia studii în fază 3 care încearcă să demonstreze că ele pot fi utilizate şi pentru fibroza post-COVID.

Mulţi rămân pe oxigen şi continuă oxigeno-terapia la domiciliu, iar unii au nevoie şi de ventilaţie, ventilator pe care îl iau acasă alături de oxigen. În cazul pacienţilor care au nevoie de corticoterapie, este vorba despre o prelungire a inflamaţiei pe termen lung, la nivel de interstiţiu, la nivel de căi aeriene şi corticoterapia este un tratament antiinflamator binecunoscut folosit de foarte mult timp în boli care au la bază inflamaţie în arborele respirator. Este o armă unică, dar care trebuie folosită cu discernământ, de multe ori pacienţii aceştia din păcate vin la pachet cu o multitudine de alte boli asociate, să nu uităm că formele severe sunt mai severe, ca să spun aşa, la cei care au diabet, au boli cardiace, au hipertensiune, sunt obezi, deci sunt pacienţi care uneori au contraindicaţie de utilizare a acestei corticoterapii pe termen lung”, a explicat Prof.Dr. Mihălţan.

Programele de reabilitare respiratorie, importante în cazul celor care au rămas cu diferite complicaţii respiratorii

„Ca paturi ocupate, în momentul de faţă post COVID cam 70% din paturi sunt ocupate de aceşti pacienţi. Foarte important, la categoria aceasta de pacienţi respiratori, la tot ce adăugăm noi, oxigen şi ventilaţie este să înceapă şi kinesiterapia precoce, adică să aibă un program de reabilitare respiratorie, de întărire a musculaturii. Noi avem kinesiterapeuţi dar în Bucureşti ştiu că mai există servicii de reabilitare care funcţionează în privat şi care sunt extrem de utile, sunt programe care se fac şi se prelungesc acasă, pot să meargă până la 4-6 săptămâni.

În principal, în aceste tipuri de asistenţă post COVID pe respirator sunt doar spitalele de pneumologie, cele care şi-au păstrat servicii non COVID, pentru că multe sunt alocate practic 100% doar COVID. Sigur că dacă pacientul are un post-COVID de tip cardio-vascular, neurologic, merge într-un serviciu de specialitate care tot aşa are paturi non-COVID”, a declarat Prof. Mihălţan.

Care este situaţia actuală la Institutul Marius Nasta

„Presiunea pe serviciul de COVID a scăzut, dar este un lucru este important, dacă înainte se adresau cu forme uşoare, moderate, acum în general se internează şi vin formele severe, ceea ce explică de ce Terapiile intensive încă sunt pline. Mai există o categorie de pacienţi care fug de spital şi vin numai cu forme severe, sunt forme non COVID, cei care au boli respiratorii, în special cancere pulmonare, sunt destul de mulţi, sau pacienţi cu insuficienţe respiratorii generate de BPOC sau de astm bronşic.

Colegii care lucrează în serviciul de COVID văd doar pacienţi cu COVID, ceilalţi care sunt în serviciile non COVID văd toată categoria de pacienţi care ne solicită, şi aici la internări de zi este o solicitare foarte mare pentru că practic institutul a rămas singura unitate cu adresabilitate clară, de la început pentru formele non COVID.

Programele în general au diminuat ca tip de asistenţă, şi aici mă gândesc nu numai la programul de cancer ci şi la cel stop fumat, mă gândesc la programele de asigurare a tratamentelor biologice pentru astm bronşic, pentru alte patologii care sunt incluse în terapii şi în programe ca de exemplu hipertensiunea pulmonară, toate acestea au suferit în această perioadă, este clar.

Pacienţii aceştia vin mai rar şi fug de serviciile care au COVID şi nu există cazuri noi foarte multe incluse tocmai din cauză că screeningurile pentru aceste tipuri de patologii au diminuat mult, a diminuat şi asistenţa pentru somnologie foarte mult din cauza măsurilor suplimentare care s-au asigurat. Toate celelalte au fost în suferinţă, clar.

Asta poate duce la depistări tardive ale unor cancere, de obicei în stadiul 4, la depistări tardive ale tuberculozei, la oameni care îşi neglijează terapia pentru boli obstructive respiratorii şi care vin în plină insuficienţă respiratorie, deci are foarte multe consecinţe la distanţă pe care nu le bănuim dar pe care le vedem în indicatori şi în modul de prezentare la camera de gardă. Adresabilitatea pe non-COVID a scăzut la 70%.

Populaţia trebuie să înţeleagă două lucruri: că personalul medical este obosit şi uzat şi că activitatea COVID, ca şi non-COVID, a personalului depinde foarte mult de rata de vaccinare. Chiar dacă există raportări că în ţări cu o acoperire vaccinală foarte bună lucrurile se reiau, se reiau cu forme uşoare, deci internările în spitale scad, lucru care este important pentru că ar trebui să existe acest moment de respiro pentru personalul medical pe de o parte iar pentru pacienţii respiratori acest moment de respiro le dă ocazia să-şi vadă în continuare în linişte de bolile cronice de care suferă şi pe care le-au neglijat”, a explicat Prof. Dr. Florin Mihălţan.

Mesaj pentru pacienţii care au trecut prin boala COVID-19

Prof. Dr. Roxana Maria Nemeş, Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie a declarat pentru News.ro că la Institutul Marius Nasta pot face evaluări complexe după ce au trecut prin boala COVID-19 atât pacienţii care au avut forme severe şi care au fost spitalizaţi, cât şi cei cu forme uşoare sau moderate care s-au tratat acasă cu ajutorul medicilor de familie. Iată pe scurt de ce fel de evaluări poate beneficia pacientul în laboratorul de explorări funcţionale respiratorii, pe lângă evaluarea clinică şi imagistică ce se pot face în unitatea sanitară.  

„Eu pot să răspund din punctul de vedere al laboratorului de explorări funcţionale respiratorii speciale, unde asigurăm evaluarea funcţională respiratorie complexă şi a pacienţilor post covid. Ei accesează practic investigaţii de tipul spirometriei, determinării de difuziune prin membrana alveolo-capilară, această uzină funcţională care suportă leziuni importante în infecţia SARS-CoV-2. Avem deschisă evaluarea pe gazometrie, de tip Astrup în care evaluăm schimburile gazoase pe diferiţi parametri respiratorii, efectuăm şi electro-cardiogramă. Vorbim despre pacienţii care rămân cu sechele dar să nu limităm acest lucru, evaluarea funcţională respiratorie complexă este deschisă tuturor pacienţilor în post-COVID şi care vor să îşi evalueze funcţia ventilatorie restantă, dar ne adresăm cu precădere celor care au trecut prin forme moderate – severe.

Vorbim de post covid şi long covid, este o panoplie mare de răsunete în ceea ce înseamnă acest status post covid. Pe lângă diferitele tulburări pe care pacienţii le pot avea, vorbim aici de insomnii, uneori cefalee restantă sau tulburări de memorie, sau neuropatii de diferite tipuri, în afectarea aceasta respiratorie pacienţii rămânând cu tuse trenantă, tuse seacă, obositoare, sau cu acea respiraţie greoaie numită dispnee, care poate să se menţină la eforturi mici, medii sau mari, şi sunt pacienţi care din păcate rămân dependenţi de oxigen, sunt pacienţi pe oxigenoterapie de lungă durată care practic chiar şi după ce au fost spitalizaţi rămân dependenţi de oxigen.

În mod normal este indicat ca prima evaluare să se facă la o lună după ieşirea din carantină sau după terminarea spitalizării, iar ulterior în medie cam la trei luni, depinde şi de evoluţie, pentru că, dacă leziunile se resorb şi pacientul este din ce în ce mai bine aceste intervale nu mai trebuie menţinute." a spus medicul Roxana Maria Nemeş. 

Şi pacienţii care s-au tratat acasă de COVID-19 cu ajutorul medicului de familie pot ajunge la Institutul Marius Nasta pentru investigaţii de specialitate: "Aici este un deosebit respect colegilor noştri din medicina de familie care au reuşit să supravegheze aceşti pacienţi şi poate de cele mai multe ori să-i trimită la timp, pentru că vorbim de pacienţi care au avut o frică de spital şi nu s-au deplasat din domiciliu şi atunci şi-au agravat boala, pacienţii vin de la medicii de familie pentru evaluarea complexă, nu numai funcţională, dar şi clinică şi imagistică post COVID.

Pacienţii să continue să ţină legătura cu medicii specialişti pneumologi din spital, să fie atenţi la orice patologie respiratorie conexă care poate să apară, să semnalizeze la timp o deteriorare în starea de sănătate, care nu trebuie să fie neapărat o deteriorare respiratorie, poate să fie o deteriorare cognitivă sau de altă manieră, important este să ştie că, şi odată trecut prin boală, este bine să menţii o monitorizare dacă sunt anumite elemente clinice care îl supără, şi că nu trebuie să treacă cu vederea aceste simptome şi să înţeleagă că în aceste spitale bătălia se duce în continuare  şi se duce şi pentru pacienţii care cu succes au trecut prin boală”, a explicat medicul Roxana Nemeş.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰