Anul 1917. Apărarea frontului la Mărăşeşti, cea mai strălucită faptă săvârşită vreodată de romani. Imagini istorice
În inima românilor, această bătălie are un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostaşii romani şi a faptelor de arme ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căpitanului Grigore Ignat, generalului Eremia Grigorescu, dar mai ales datorită legendarei expresii “Pe aici nu se trece!”.
- Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
- Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori
Planificarea germană a denumit operaţiunea "Bătălia de străpungere de pe Putna şi Şuşiţa", făcând parte din complexul strategic de rupere a frontului Moldovei împreună cu Bătălia de la Oituz (a treia bătălie de la Oituz) din 8-22 august 1917.
Germano-austro-ungarii au plasat în dreptul localităţii Mărăşeşti o forţă de lovire de 12 divizii cu peste 1100 tunuri, una dintre cele mai mari densităţi de artilerie. Începută că o bătălie de urmărire a forţelor ruseşti, care nu mai doreau să lupte, bătălia s-a transformat treptat într-o încercare foarte costisitoare de "a sfărâma armata romană din Moldova", după cum a afirmat chiar mareşalul Hindenburg, şeful Marelui Stat Major german.
Cotidianul "Times" a scris că "Apărarea frontului la Mărăşeşti a fost cea mai strălucită faptă de arme săvârşită vreodată de romani ..."
Datele tehnice confirma amploarea deosebită a confruntării. Armata I romană a pierdut 27 410 oameni, ceea ce reprezenta 16% din efectivul avut la începutul bătăliei (între aceştia, 5 125 de morţi, 9 818 dispăruţi şi 12 467 de răniţi). Armata IV rusă a avut şi ea pierderi serioase, cifrate la c. 25 650 de oameni, între care 7 083 morţi, 10 400 răniţi şi 8 167 dispăruţi. De cealaltă parte, Armata IX germana, principală grupare de forţe a inamicului, a avut 60 000 – 65 000 de oameni scoşi din luptă (morţi, răniţi şi dispăruţi).
Prin rezistenţă viguroasă a trupelor romano-ruse la Mărăşeşti şi Oituz, inamicul a fost forţat să renunţe la ofensivă, eşuând în încercarea de a ocupa Moldova şi de a scoate România din război. Totodată, statul român îşi continua existenţa, la fel şi speranţa romanilor într-un deznodământ favorabil al războiului.
Regele Ferdinand şi Regina Maria, decorând militarii care au luptat la Mărăşeşti
Fotografiile rămân pagini de istorie, scrisă şi transmisă din generaţii. Cei care îşi trag originile din oraşul istoric Mărăşeşti recunosc gara oraşului, care şi-a păstrat arhitectura.
"Întru slava eroilor neamului", mesajul care te întâmpină la intrarea în Mausoleul de la Mărăşeşti, ridicat în memoria ostaşilor căzuţi pe câmpul de luptă.
%203.jpg)
Foto: ziaruldevrancea.ro
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰