Ce trebuie să ştii despre algoritmii reţelelor sociale. Sunt mai periculoşi decât ai crede
Făcând parte din strategia comercială a rețelelor sociale, algoritmii sunt responsabili de personalizarea conţinutului online consumat de către utilizatori, dar şi de încurajarea acestora să petreacă mai mult timp conectaţi, intrând în atenţia Guvernului laburist australian.
Un nou proiect de lege privind securitatea online, al doilea în 2 ani, care urmează să fie prezentat în această săptămână în Parlament, îşi propune să oblige giganţii tehnologici să le permită utilizatorilor să dezactiveze algoritmii care generează recomandări automate personalizate. AFP prezintă miercuri câteva informaţii bine de ştiut despre aceşti algoritmi.
Ce este un algoritm
Pe TikTok, YouTube sau orice altă platformă online, conţinutul este afişat în funcţie de interesele utilizatorului.
Postările sunt selectate în conformitate cu regulile de programare - celebrii algoritmi. Aceştia prezic ce conţinuturi vor determina utilizatorul să interacţioneze, stârnindu-i interesul sau ostilitatea.
Ei se bazează pe cunoştinţele pe care le au despre utilizator - ce conţinuturi a publicat, cu care a interacţionat, vârsta, profesia sau chiar locaţia sa.
Giganţii reţelelor sociale păstrează, în general, secretă reţeta algoritmilor lor, care de multe ori stă la baza succesului pe care aceştia îl au.
Creează dependenţă
Capcana este binecunoscută de utilizator - acesta deschide o aplicaţie pentru cinci minute şi, când ridică privirea, constată că a trecut o oră.
Reţelele sociale sunt concepute tocmai în acest scop, afirmă cercetătorii şi activiştii. "Aceste platforme au dezvoltat funcţionalităţi care creează dependenţă şi care îi ţin pe copii şi pe adulţi online mai mult timp decât şi-ar dori, adesea în detrimentul somnului, al stării lor de bine şi al legăturii cu lumea reală", a explicat Mark Williams, profesor onorific de neuroştiinţe cognitive la Universitatea Macquarie din Sydney, Australia.
Printre aceste mecanisme se numără, spre exemplu, derularea la infinit a conţinutului, recompensele variabile sau notificările urgente. "Această imprevizibilitate stimulează sistemul 'dopaminergic' (asociat dopaminei, n.r.), creând un ciclu compulsiv de căutare şi anticipare", conform Quynh Hoang, conferenţiară la Universitatea din Leicester, Marea Britanie. Acest mecanism poate crea o dependenţă similară cu cea de o substanţă, potrivit unui studiu publicat anul trecut în revista Cureus.
Care sunt pericolele
Reţelele sociale "sunt concepute ca să ne capteze atenţia, iar asta înseamnă, de prea multe ori, ca accentul să fie pus pe conţinuturi provocatoare şi extreme, deoarece indignarea generează implicare, iar implicarea generează profit", a notat Steven Roberts, de la Universitatea Monash din Melbourne, Australia.
Spre exemplu, algoritmii sunt acuzaţi că îi îndreaptă pe adolescenţi către conţinuturi care promovează misoginia şi violenţa împotriva femeilor.
Conform unui studiu realizat de asociaţia australiană Movember, reţelele sociale îi conduc pe bărbaţii tineri către aceste conţinuturi, în mod voit sau nu, îndreptându-i, spre exemplu, de la postări inofensive despre sport către conţinuturi violente. Iar aceste vizionări pot să influenţeze comportamente. "Cercetarea noastră la nivel naţional, realizată pe un eşantion de peste 2.600 de profesori, a relevat că (...) 70% dintre aceştia au constatat, frecvent sau ocazional, impactul influencerilor din 'manosferă' asupra atitudinilor şi comportamentului elevilor", a subliniat Roberts.
Ce propune Australia
Proiectul de lege australian ar trebui să le permită utilizatorilor să dezactiveze algoritmii de recomandare, dacă doresc acest lucru.
De asemenea, proiectul prevede obligarea companiilor să protejeze minorii împotriva pornografiei, a hărţuirii online, a conţinuturilor care glorifică infracţionalitatea sau care încurajează tulburările alimentare.
Această iniţiativă vizează reorientarea platformelor către postările persoanelor şi paginilor urmărite de utilizator, dacă acesta doreşte acest lucru.
Într-un sondaj realizat în 2025 pe un eşantion de peste 6.000 de persoane din şase ţări, doar una din cinci persoane a declarat că ar dezactiva recomandările personalizate dacă ar putea, a notat totuşi Lisa Harrison, conferenţiar în domeniul comunicării şi mass-media la Universitatea Flinders din Australia.
"Algoritmul îşi face bine treaba, iar minoritatea care alege să îl dezactiveze va constata că fluxul de noutăţi de la prietenii şi creatorii pe care îi urmăreşte este mai puţin animat decât cel pe care l-a părăsit", a estimat ea.
