Video Cum ne antrenăm recunoștința pentru a scăpa de stările negative. Sfatul specialistului pentru o stare de bine
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Exista un filtru negativ prin care oamenii tind să privească întâmplările din viaţa lor, dar este important să învăţăm cum să gestionăm aceste stări, pentru a nu afecta calitatea vieţii. Invitatul Observator 16 Costin Matei, medic psihiatru, explică cele mai eficiente moduri în care ne putem exersa recunoştinţa, pentru a evita o dispoziţie nefavorabilă.
Prezentator: Tiparul acesta, sunt oamenii așa de când se nasc sau oamenii devin nemulțumiți în funcție de conjunctură, anturaj?
Invitat: Noi, ca oameni, avem, ca specie, un filtru negativ prin care tindem să privim lucrurile, un filtru care ne-a ajutat de-a lungul timpului să ne dezvoltăm, să supraviețuim. Deci accentul creierului a picat mereu pe supraviețuire, nu pe fericire. Cumva, tendința asta o avem cu toții înnăscută.
Prezentator: Și de ce unii sunt mai pozitivi, văd partea bună a lucrurilor, iar alții rămân blocați?
Invitat: Între timp, lucrul acesta poate să evolueze și e un pic de diferență între oameni. Unii tind să fie mai critici prin genele pe care le au, prin modul în care au fost crescuți. Poate fi ceva genetic, ține și de modul de creștere, mai ales în copilărie.
Prezentator: Cum putem să exersăm această recunoștință?
Invitat: Mai ales crizele colective nu sunt lucruri pe care le putem controla. Cred că putem să ne exprimăm nemulțumirea, mi se pare normal să discutăm între noi despre lucrurile astea. Dar avem o influență limitată și trebuie să recunoaștem asta. Putem începe de aici. Putem continua prin a înceta să ne mai comparăm cu alte persoane. Mai ales cu social media și cu amploarea luată, există această tendință. Acolo se prezintă doar ce e bine, partea pozitivă a vieții, și în felul ăsta avem senzația că viețile celorlalți sunt mai bune.
Prezentator: Cum ar trebui să arate primul pas pe care îl facem, legat de recunoștință? Îi auzim pe mulți oameni care spun: "Sunt fericit că m-am trezit dimineața, că e o zi în care am tot ce am, că mă duc la muncă, că am o familie", dar uneori poate că nu reușești să faci lucrurile astea.
Invitat: E un efort conștient pe care trebuie să-l facem. Ajută, în mod cert, să scriem, ajută ținerea unui jurnal, pentru că e altfel când punem gândurile în cuvinte și le privim în față. E altceva dacă le avem în minte și zboară cumva. E important să învățăm să recunoaștem lucrurile bune și să le recunoaștem ca parte a realității, care are și alb și negru și o mie de nuanțe, și e OK așa. E important să ajungem să acceptăm realitatea așa cum e.
Prezentator: Și, într-o situație critică, cum faci să nu te afunzi și mai mult în ea?
Invitat: Atunci poate e bine să discutăm cu cineva, un prieten, un membru al familiei sau un specialist. Atunci când se instalează un tipar, poate nu mai e vorba de mofturi, ci de o tulburare care se instalează insidios și e nevoie de tratament de specialitate.
Prezentator: La ce poate să ducă această continuă nemulțumire?
Invitat: Pot apărea și boli, în sensul că o minte care ruminează foarte mult e predispusă la tulburări de anxietate, care sunt asociate și cu tulburări vegetative și, în timp, se poate instala hipertensiunea.
