Cum se fabrică un tulnic, străvechiul "telefon" din Apuseni. Localnicii cred că ar avea și efect vindecător la anumite boli
Nu mulţi români ştiu ce este şi cum arată un tulnic. Asta deşi vorbim despre un obiect pe care îl foloseau, se spune, chiar şi dacii. Întâlnit mai ales în zona Ţării Moţilor, tulnicul era folosit şi pe post de mijloc de comunicare. Desigur, înainte de telegraf sau de telefon. Acum este doar un instrument muzical inedit. Şi, dacă sunt puţini cei care ştiu să cânte la tulnic, numărul celor care ştiu să facă un astfel de obiect este şi mai mic. Totuşi, am găsit pe cineva.
Necunoscut de mulţi, exotic pentru alţii, tulnicul este mai mult decât un instrument muzical sau zestre culturală. Mijloc de comunicare între satele risipite printre munţi, pe vremuri, tulnicul îşi găsea loc în fiecare casă. Acum, puţini sunt cei care mai au tulnic şi mai puţini sunt cei care le fac.
Ionel Gligor, meșter: Aici rotunjim partea de jos şi după aia îl întoarcem. Şi îl prelucrăm verde, ud, că e mai moale la lucru şi nu necesită atâta forţă. Începem să-l facem rotund să ia formă, să capete formă.
Pentru un tulnic al cărui sunet să răzbească peste munţi şi văi este nevoie de multă migală şi răbdare. Totul începe cu alegerea lemnului din pădure.
Cât costă un test de trichineloză, pe care...
Românii, generoși cu copiii din orfelinate în...
Au ajuns "cârtiţele chinezeşti" care fac metroul...
Sterilizare gratuită la sate
Care este pensia medie în România. Doar 2% mai...
Cele două orașe din România campioane la mâncat...
Cum se fabriă un tulnic. Explicațiile unui meșter
- Oamenii din Beiuş se încălzesc cu apă geotermală: plătesc 100 de lei lunar, pentru un apartament cu 3 camere....
- Sate tradiţionale în miniatură, realizate cu migală în atelierul unui meşter din Deva. "Casa bunicilor" devine...
- Un meșter cizmar clujean a dat lovitura cu pantofii săi de distanţare socială. Povestea lui Grigore Lup, în...
Ionel Gligor, meșter: Dinatul e cea mai grea operaţiune şi trebuie foarte multă migală ca să nu-l spargi.
Următorul pas este lipirea celor două părți ale tulnicului. Mai apoi, se pun cercuri de fier și se lasă la uscat. Iar pentru gaura instrumentului se folosește un fier înroșit în foc. Întregul proces durează cam jumătate de zi. Ionel Gligor a învăţat meserie de la tatăl şi unchiul său. Însă acum prea puţini vor să înveţe, iar meşteşugul este pe cale de dipariţie.
Ionel Gligor, meșter: De copil mic mă uitam, aveam un unchi aici şi un văr şi mă uitam la tata, mă uitam cum lucrează tulnice şi îmi plăcea. Și am început să lucrez, pentru prima dată mai greşeam, mai stricam, mai făceam aşa, dar pe parcurs încet, încet mi-am dat drumul. Dorinţa mea ar fi să se ducă mai departe, să nu se piardă această tradiţie.
Oamenii care îi trec acum pragul meşterului din Arieşeni cumpără tulnicul să-l folosească doar ca instrument muzical sau doar pentru decor în casă. Pe vremuri, tulnicul era folosit şi în scop terapeutic. Vibraţia sa sonoră, melodică, ar avea efect vindecător în cazul anumitor boli.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰