De ce se schimbă data Paştelui în fiecare an. Cum se stabileşte în ce zi pică Învierea

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă - echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an. Dar în plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

De ce se schimbă data Paştelui

Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renașterii naturii și ale echinocțiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paștelui eliberarea din sclavie și plecarea din Egipt.

La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paștelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic și a șaptea lună (a opta în anii bisecți) a anului secular. Numele de "nisan" este de origine asiro-babiloniană și înseamnă "luna fericirii". Această dată era dependentă de ciclul lunar (anul de 13 luni), și nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent.

Așa încât data Paștelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în "duminica imediat următoare lunii pline după echinocțiul de primăvară'. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paștelui, ci și a altor sărbători creștine importante.

Inițial, Biserica Răsăriteană și cea Apuseană sărbătoreau Paștele la aceeași dată. După Marea Schismă din 1054, Biserica Creștină a fost împărțită în două — cea Apuseană sub autoritatea papei și cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol. Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia față de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferența dintre cele două calendare, care la sfârșitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, și după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile. Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieții publice, a făcut ca și bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox desfășurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian și în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere. Tot atunci s-a hotărât ca data Paștelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferențele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Însă, Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian și Paștele după cel iulian. Biserica Ortodoxă Finlandeză și cea Estoniană sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Paștele după calendarul gregorian

Alte sărbători religioase fără dată fixă

• Nașterea Domnului (dată fixă, 25 decembrie)
• Tăierea împrejur cea după trup a Domnului (dată fixă, 1 ianuarie)
• Botezul Domnului (dată fixă, 6 ianuarie)
• Întâmpinarea Domnului (dată fixă, 2 februarie)
• Intrarea Domnului în Ierusalim (dată variabilă, cu o săptămână înainte de Paști)
• Învierea Domnului (dată variabilă)
• Înălțarea Domnului (dată variabilă, la 40 de zile după Paști)
• Pogorârea Duhului Sfânt (dată variabilă, la 50 de zile după Paști)
• Sfânta Treime (dată variabilă, a doua zi după Rusalii)
• Schimbarea la Față a lui Iisus Hristos (dată fixă, 6 august)
• Tot printre praznice împărătești este considerată de obicei și Înălțarea Sfintei Cruci (dată fixă, 14 septembrie).
• Nașterea Maicii Domnului (dată fixă, 8 septembrie)
• Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (dată fixă, 21 noiembrie)
• Buna Vestire (dată fixă, 25 martie)
• Adormirea Maicii Domnului (dată fixă, 15 august)

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰