Florinel, militarul ramas fara picioare, a revenit acasa

Eroul fara picioare si fara o mana a fost intampinat de ministrul Apararii si decorat chiar pe aeroport. Cel mai mult isi doreste sa-l intalneasca insa altcineva: Lorelai, fetita fara mani care-i intelege bine suferinta.

"Este foarte emotionat ca a ajuns in tara", a spus Mircea Dusa, Ministrul Apararii. Locul dupa care Florinel Enache tanjeste de peste un an. "E un tip extraordinar de puternic, asa cum a fost de fapt. Asa a ramas si asa va ramane", povesteste unul dintre colegii sai.

Cand a parasit tara, Florinel Enache era un munte de om. Pentru el, pentru familia lui si pentru tara a plecat la mii de kilometri distanta, in Afganistan, sa duca la capat un razboi al lumii. Dar, dupa primele luni de misiune, razboiul lumii a devenit razboiul lui. "Era o zi normala de munca. Se desfasura o misiune de securizare a autostrazii A1", spune Marius Badiu, capitan. Absurdul loveste in zilele normale. Pentru Florinel Enache, absurdul a venit sub forma unei explozii: "un nor de fum, de praf, o bubuitura si cam atat".

Vezi și

"Picioarele nu le avea. M-a intrebat daca mai are picioare, ca el era intr-o pozitie in care nu putea sa vada. Si l-am mintit. I-am spus ca le are. Pacatul meu!", povesteste Lucian Zaharia, caporal. Cand s-a trezit pe un pat de spital, Florinel a realizat ca si-a pierdut si picioarele, si mana stanga. "Am simtit ca o sa fie greu tare daca o sa traiasca, pentru ca in momentele acelea am realizat, practic, ca este jumatate de om".

Dar Florinel, a invatat, cu timpul, sa traiasca o jumatate de viata, intr-o jumatate de corp. Departe de casa, intr-un spital militar american, romanul si-a gasit alinarea si puterea tot printre romani. "Te rog sa fii puternic! Esti! Stiu ca esti puternic! Doamne ajuta!"

Prietenii lui din America si-au luat ramas-bun de la el, dar i-au gasit deja o noua prietena, in Romania, careia i-au trimis un mesaj emotionant.:"As vrea sa fac o minune, pamantul intr-o zi sa devina gradina de ganduri mai bune". Alberta Mosnegutu are 10 ani, isi spune Lorelai si s-a nascut fara maini. Cu toate astea, canta, picteaza si scrie poezii cu o bucurie fara margini si vrea sa imparta si lui Florinel din bucuria ei. Si acasa, in Vrancea, Florinel e asteptat cu emotie de familia lui. Dar militarul va mai sta o vreme in Bucuresti, la spitalul militar.

Statutul de erou nu ii alina durerea. Florinel Enache si-a platit cu sange un loc in istorie, iar pentru sacrificiul lui, istoria nu are dreptul sa-l uite.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰