Guvernul vrea să evacueze locatarii din blocurile cu risc seismic, pentru ca imobilele să poata fi consolidate

Autorităţile locale încearcă, fără rezultat, de ani de zile, să-i convingă pe oameni să se mute în apartamentele puse la dispoziţie de municipalitate, ca să înceapă lucrările de reabilitare. Proiectul Guvernului este în dezbatere publică. În Bucureşti sunt peste 300 de clădiri care se pot prăbuşi, în orice moment. România ar înregistra pagube de 6 miliarde euro la un cutremur similar celui din anul 1977.

Sunt imagini de la una din cele 300 de clădiri din Capitală care s-ar putea transforma în praf, în cazul unui cutremur. Mai grav e că mulţi dintre cei care îşi duc zilele în ele nu vor să se mute nici în ruptul capului.

-Nu mi-e frică de cutremur... E un bloc mai sănătos. Nu poţi să ştii cum mori!

O spun oamenii care locuiesc într-un bloc construit în 1938. Ultima dată când a fost evaluată, clădirea a fost încadrată în categoria celor cu risc seismic clasa întâi. Locatarii însă, cred că la mijloc ar fi interese ascunse, aşa că nu doresc să plece în alte case, pentru lucrări de consolidare.

-Blocul este, să ştiţi, chiar dacă îl vedeţi dumneavoastră aşa, blocul este foarte rezistent. Are 102 sau 105 stâlpi de rezistenţă...

-Imediat după 77 am venit, n-a căzut, de exemplu, apartamentul în care locuiesc a căzut un perete între baie şi... fisuri.

Guvernul, însă, are intenţii clare. Cine nu vrea să se plece, va fi mutat cu forţa. Proiectul a fost pus deja în dezbatere publică iar prevederelie lui sunt clare. În primul rând locatarii vor fi notificaţi în scris că în locuinţele lor urmează să intre specialişti de la primărie pentru măsurători cadastrale. Apoi, în funcţie de cât de repede vor trebui începute lucrările de consolidare, proprietarii vor trebui să se mute. Cine nu vrea, va fi mutat prin hotărâre judecătorească, cu forţa. Primăria Capitalei pune la dispoziţie locuinţe pentru aceşti oameni.

-Aşa arată un apartament în care ar trebui să se mute un locatar al unei clădiri încadrate în clasa întâi de risc seismic. În total, în Capitală sunt 190 de astfel de locuinţe de necesitate.

Cine se va muta în ele va trebui să achite doar cheltuielile de întreţinere, fără a plăti alte taxe sau chirie. Blocurile în care se află locuinţele de necesitate se află chiar în inima Capitalei. 

În cazul unui cutremur asemănător celui din 1977, pagubele înregistrate în ţara noastră ar putea depăşi 6 miliarde de euro, asta în condiţiile în care doar 20% dintre locuinţe sunt asigurate.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰