România, prinsă în ruleta rusească a comerţului cu cosmetice: în ţara noastră NU sunt testate cosmeticele, iar multe produse pot fi periculoase

Cosmeticele de pe piaţa românească pot fi bombe cu ceas. Te pot trimite în cabinetele dermatologilor, pentru că statul merge pe încredere. Pe încrederea producătorului, a importatorului sau chiar pe cuvântul de onoare al comerciantului de la tarabă. Autorităţile nu testează în laboratoare niciun produs cosmetic. Şi nu există laboratoare acreditate.

Sunt munţi de cosmetice, fără niciun act care să demonstreze că ele NU sunt bombă pentru sănătate. Dar, femeia care le vinde este relaxată. Nicio instituţie a statului n-a deranjat-o până acum cu vreun control. Nici unul din cei peste 4.000 de angajaţi ai Direcţiilor de Sănătate Publică din România nu i-a luat o cutie cu alifie din raft s-o ducă în laorator şi să o testeze.

Mihai n-a cumpărat cosmetice de la tarabă, ci dintr-un magazin specializat. Totuşi, tânărul a ajuns la medic desfigurat. Asta pentru că instituiţiile ce cheltuiesc anual aproape 29 de milioane de euro, doar pentru a garanta sănătatea noastră, nu mişcă niciun deget când vine vorba de creme, farduri sau săpunuri. De 10 ani compoziţia niciunui produs cosmetic nu a fost testată în laborator. În cazul lui Mihai, a fost vorba despre o soluţie pentru stimularea creşterii părului.

"Vineri am aplicat-o. Duminică a fost cel mai rău, adică s-au umflat pleoapele," spune tânărul ajuns pacient.

Mihai plăteşte acum preţul nepăsării statului. Cu suferinţă şi multe zile pe patul de spital.

"Fiind destul de extinsă, va fi nevoie nu doar de tratament local ci şi de tratament cu pastile", explică tânărul.

Ministerul Sănătăţii este instituţia care reglementează şi controlează cosmeticele de pe piaţă. Dar, o face doar după hârtii. Practic, oricine vrea să vândă o alifie în România trebuie să se prezinte la Institutul Naţional de Sănătate Publică, instituţie în subordinea Ministrului, cu o serie de hârtii. Multe dintre ele sunt mai degrabă jurăminte că marfa e sigură. Deşi există regulamente naţionale şi europene care permit statului să facă teste de laborator, la noi se merge DOAR pe încredere. În cel mai fericit caz se fac verificări, anunţate din timp, dacă substanţele de pe etichetă au aceleaşi concentraţii în flacoane, dar nu ştii dacă pot intra în compoziţie şi compuşi surpriză. 

"Tragedia este că, în România pot intra produse în care dai declaraţie pe proprie răspundere, de conformitate. Este o altă chestiune pe care într-adevăr Uniunea Europeană o spune, că se aplică prezumţia de conformitate - deci domnule, eu vin, sunt un om cinstit şi spun da domnule, e conform. Dar de asemenea UE, care spune lucrurl ăsta, nu spune că n-am voie să-l verific, dar noi nu mai verificăm", declară directorul Larex, Victor Tărtăcuţă.

Astfel, într-o piaţă reglementată doar pe jumătate şi controlată mai deloc, fiecare vinde ce vrea, unde doreşte.Nu există statistică oficială care să arate câţi dintre noi au probleme din cauza cosmeticelor. Doar estimările dermatologilor. În medie 3 din 10 români bat la uşa doctorului după ce s-au dat cu vreo cremă sau lac de unghii neconforme.

"Întâlnim frecvent, dermatite de contact, reacţii alergice la farduri şi sigur ele vor fi localizatre pe pleoape, dar neaşteptat, la nivelul pleoapelor putem întâlni reacţii alergice la lacul de unghii", explică medicul Gabriela Turcu.

De multe ori, medicii ajung cu dificultate să depisteze care este cosmeticul care a afectat pielea pacienţilor, întrucât, spun ei, afecţiunile sunt tot mai complexe. Substanţe chimice sau caustice, compuşi care fermentează, cu toţii pot duce la boală. La marginea Capitalei există hale pline de cosmetice despre care cei ce le vând ştiu doar preţurile. România a ajuns să fie unsă din toate părţile cu creme care mai de care mai dubioase. Piaţa cosmeticelor este una imensă, iar importurile non-UE în continuă creştere.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰