Video Păstrăvul, peşte de apă dulce, s-a adaptat uşor la condiţiile din Marea Neagră. La ce concluzie au ajuns cercetătorii
Păstrăvul, o specie de peşte de apă dulce, se poate dezvolta şi în apa sărată a Mării Negre. Este ceea ce au demonstrat cercetătorii Institutului "Grigore Antipa" din Constanţa. În 6 luni de la demararea proiectul, exemplarele de păstrăv au avut o creştere spectaculoasă, ajungând la aproape două kilograme.
- Chiar dacă este o specie de peşte de apă dulce, păstrăvul se poate dezvolta şi în apa sărată
- Păstrăvul s-a adaptat uşor la condiţiile din Marea Neagră
Proiectul pentru aclimatizarea păstrăvului la condiţiile din Mărea Negră a început la cererea unui operator economic din Prahova. Cercetătorii au asigurat, în laborator, toate condiţiile necesare pentru creşterea şi dezvoltarea păstrăvului.
Valeria Abaza, director Institut de Cercetare: Este folosit un sistem recirculant pentru că păstravul este o specie de apă repede, el trăieşte în apele de munte în general şi îi place mult oxigen, apa oxigenată.
Victor Nița cercetator: Am testat două loturi, de dimensiuni diferite, pentru a vedea care dimensiune, care vârstă, este mai potrivită introducerii în apa de mare. De la o medie de 250 de grame am ajuns la 2 kilograme, în 6 luni.
La ce concluzie au ajuns cercetătorii
- A început perioada de prohibiţie. Ce amenzi riscă pescarii pentru încălcarea regulilor
- Ideea transformată în afacere de succes. O pensiune din Suceava şi-a făcut păstrăvărie în aer liber, pentru a...
- Cât costă un kilogram de păstrăv. Se spune că este bine ca fiecare român să mănânce peşte de Anul Nou
- 15 februarie, evenimente importante care au avut loc în această zi de-a lungul timpului
- 15 februarie, Sfântul Apostol Onisim. Sărbătoare importantă în calendarul ortodox
Păstrăvul s-a adaptat uşor la condiţiile din Marea Neagră şi s-a dezvoltat rapid.
Victor Nița cercetator: În momentul în care îl trecem în apa de mare, acest proces cunoscut drept somonare, îl face să fie şi mai aspectuos şi mai gras şi mai gustos. Apa de mare îi stimulează apetitul şi ritmul de creştere.
Aceste experimente au mai fost făcute în laboratorul institutului în anii '80.
Victor Nița cercetator: Diferenţa foarte mare o constituie hrana, care atunci a fost preparată în institut, iar în acest experiment am utilizat pelete de la producători consacraţi, pelete bogate în carotenoizi, speciale pentru acest proces de somonare a păstravului, care probabil si-au spus cuvântul şi în ritmul de creştere, care este superior celui observat în trecut.
Deşi experimentul a avut succes, legislaţia nu permite, în acest moment, creşterea păstrăvului în scop comercial în Marea Neagră.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰