Povestea SONIEI IOVAN, prima medaliată europeană a României

A scris istorie în lumea gimnasticii şi a obţinut medalii strălucitoare pentru România. Iar pentru Sonia Iovan, vestea că Bucureştiul va găzdui în 2017 Campionatele Europene de Gimnastică are o semnificaţie aparte

Sonia Iovan îşi aminteşte fiecare competiţie de parcă ar fi fost ieri. La fel şi povestea din spatele fiecărei poze şi diplome. A participat la trei ediţii ale Jocurilor Olimpice. De la La Melbourne şi Moscova s-a întors cu medalii, cele mai importante ale carierei ei.

Dar cel mai greu se uită concursurile importante din faţa publicului de acasă. Cum a fost şi prima ediţie din istorie a Europenelor, organizată la Bucureşti în 1957.

Vezi și

Sala Floreasca din Bucuresti a fost arena unde s-a întrecut elita de atunci a gimnasticii. România a cucerit 6 medalii! Trei dintre ele i-au revenit Soniei Ivan.

Acelaşi lucru speră să se întâmple şi în 2017, când Europenele de gimnastică se întorc acasă, în România. Sunt 60 de ani de la prima ediţie. Cam mulţi, spune fosta mare gimnastă. E o recunoaştere târzie, dar necesară.

A intrat în echipa naţională în 1954, când a devenit studentă. Şi a rămas în lot 10 ani. Alături de colegele de lot a adus României prima medalie olimpică la gimnastică, în 1956. Are trofee mondiale, olimpice, europene, din ani în care nu aveai voie să învingi URSS. Odată cu retragerea, a trecut prin antrenorat, a fost asistent şi, apoi, profesor universitar la ASE şi a acordat prioritate familiei. În anii 90, viaţa i s-a schimbat.

Doi ani a trăit în Ţara Cedrilor, Liban. Acolo şi-a cunoscut şi actualul soţ, cu care s-a măritat la exact 50 de ani de la prima căsătorie. Acum îi e greu să spună unde îi reşedinţa - Franţa, Spania sau Portugalia. Cel mai bine se relaxează însă la Vad, în judeţul Braşov, când îşi vizitează fiul şi nora. Iar la cei 80 de ani pe care îi împlineşte în curând, marea bucurie a Soniei Iovan rămân locurile, oamenii şi experienţele noi.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰