Raghav Sahgal arată la București cum poate măsura vârsta biologică a fiecărui organ dintr-o probă de sânge
Unul dintre cei mai promițători oameni de știință contemporani, Raghav Sehgal, cercetător în biologie computațională la Yale School of Medicine, SUA, a fost prezent la București la primul Congres Internațional de Longevitate din România și Europa de Sud-Est, unde a demonstrat cum inteligența artificială poate transforma radical modul în care înțelegem îmbătrânirea umană.
Aflat pe lista Forbes „30 Under 30” pentru contribuțiile sale la geroscience, Sehgal a prezentat publicului român un instrument care schimbă paradigma: un algoritm avansat capabil să măsoare vârsta biologică a 11 organe diferite dintr-o singură probă de sânge.
„Folosesc inteligența artificială pentru a traduce știința longevității în aplicații clinice. Cu ajutorul algoritmilor de machine learning putem măsura cât de mult s-a degradat „rețeta genetică” a organismului în timp - practic, cât de vechi este corpul tău biologic”, a explicat cercetătorul de la Yale, în intervenția sa de la București.
Modelul dezvoltat de Raghav Sehgal, numit SYMPHONYAge, este deja licențiat către compania americană True Diagnostic și folosit în clinici de longevitate din SUA și Europa. El integrează un volum uriaș de date epigenetice, transcriptomice și proteomice pentru a crea o „hartă a îmbătrânirii” fiecărui pacient.
„Am creat modelul SystemsAge - un instrument care măsoară îmbătrânirea pe 11 organe diferite, dintr-o singură probă de sânge, bazat pe un miliard de puncte de date. Acesta le permite medicilor să vadă ce organ îmbătrânește mai repede și să intervină țintit”, a spus el.
Practic, dacă testul arată că inima este cu 12 ani peste vârsta normală, iar rinichii cu 5 ani mai tineri, intervențiile se pot orienta direct către organul care are nevoie de „reparare”. În prezent, majoritatea „testelor de vârstă biologică” oferă o singură cifră - un indicator global. Dar organismul nu îmbătrânește uniform.
„Problema e că biomarkerii actuali nu sunt suficient de preciși. Unii pot varia chiar și în aceeași zi: dimineața poți părea cu 5 ani mai tânăr, seara cu 6 ani mai bătrân. Am îmbunătățit această acuratețe prin modele AI care reduc semnificativ zgomotul statistic”, a explicat cercetătorul.
În plus, nu toate intervențiile anti-îmbătrânire funcționează la fel pentru toată lumea. Fără o imagine clară asupra organelor cele mai afectate, medicii nu pot personaliza tratamentele.
Prezentarea lui Raghav Sehgal a fost una dintre cele mai tehnice și urmărite din cadrul Congresului Internațional de Longevitate. Mesajul său a fost limpede: îmbătrânirea este un proces cuantificabil, iar inteligența artificială este instrumentul care permite medicina personalizată, organ cu organ.
„Există multe provocări în transpunerea științei longevității în clinică, dar deja dezvoltăm soluții care duc aceste descoperiri către pacienți”, a spus cercetătorul de la Yale.
Pentru prima dată, România a găzduit un eveniment în care cercetători de top au prezentat astfel de instrumente de vârf - semn că țara noastră începe să intre în dialogul global despre extinderea vieții sănătoase. Iar tânărul de la Yale, aflat pe lista Forbes 30 Under 30, a demonstrat că viitorul medicinei nu va fi doar preventiv sau personalizat - ci digital, multi-organ și profund ancorat în inteligență artificială.
Congresul Internațional de Longevitate a fost organizat în parteneriat cu International Longevity Alliance și Vetek Association - the Movement for Longevity and Quality of Life. Evenimentul a deschis oficial Longevity Expo Forum Fest - singurul târg din România dedicat longevității, organizat de Antena 3 CNN și Longevity Magazine până pe data de 13 noiembrie la Biblioteca Națională a României.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
