Românii care trimit mai mult de 2.000 de euro în țară ar putea fi luați la întrebări

Orice român care transferă mai mult de 2000 de euro ar putea fi luat la întrebări. O nouă lege prevede ca astfel de transferuri să fie anunţate şi Oficiului de Combatere a Spălării Banilor. Astfel, autorităţile pot face verificări suplimentare, pentru a vedea dacă sumele au fost obţinute legal. Aceiaşi oficiali trebuie să fie informaţi şi când românii cumpără sau vând bunuri mai scumpe de 10 mii de euro. Cei din Diaspora se simt direct vizaţi de schimbări.

Nicu este unul dintre cei peste 700 de mii de români care lucrează în domeniul construcţiilor, în străinătate. Este plecat în Marea Britanie de aproape opt ani şi spune că aproape tot câştigul său ajunge în ţară.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Greşit, spun autorităţile. Cine transferă sume mai mari de 2.000 de euro are şi obligaţia de a declara sursa banilor. Informaţiile vor ajunge, atât prin intermediul instituţiilor bancare, cât şi a avocaţilor, notarilor sau dezvoltatorilor direct la Oficiul Naţional de Combatere a Spălării Banilor.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Datele centralizate de Banca Naţională a României arată că sumele pe care le trimit românii care lucrează în străinătate famiilor de acasă cresc de la an la an. Dacă în 2016 şi 2017 vorbeam despre sume de peste trei miliarde de euro, în 2018 tranzacţiile au depăşit patru miliarde de euro.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Printr-o procedură judiciară, sumele care nu pot fi dovedite sunt supuse sechestrării şi, mai departe, confiscării speciale, în condiţiile în care ele nu pot fi dovedite că au provenit fie dintr-o tranzacţie licită, fie dintr-o vânzare de bunuri mobile.

Firmele şi instituţiile financiare care nu se supun regulilor pot fi amendate cu până la 10% din cifra de afaceri. Anul trecut au fost raportate 12.000 de tranzacţii suspecte. În jur de 1.500 au fost înaintate organelor de justiţie. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰