Timbrul de mediu, o taxă care a rămas în aer

 În timp ce marile companii auto fentează testele de poluare, statul român face bani din poluarea maşinilor. Timbrul de mediu - cunoscut şi ca taxă auto - a băgat în buget cinci miliarde de lei în opt ani de zile, de când e în vigoare.

Românii au tot plătit, unii au mai şi recuperat bani, dar întotdeauna au contestat această taxă şi modul alambicat în care se calculează. Jumătate din banii încasaţi de Administraţia Fondului de Mediu au finanţat mai multe proiecte.

De opt ani de zile, chiar! Mai întâi, românii au plătit taxa auto, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007. În primele unsprezece luni ale anului 2007 s-au strâns aproape 800 de milioane de lei. Din 2008, taxa de prima înmatriculare a fost redenumită în taxă de poluare auto, iar încasările au ajuns în bugetul Administraţiei Fondului de Mediu.

Banii au tot început să se adune. În 2008, la bugetul AFM a ajuns aproape un miliard de lei. După care încasările au scăzut uşor până 800 de milioane de lei, în 2010. Guvernul a decis suspendarea taxei în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 pentru masinile noi Euro 4 care nu depăşeau capacitatea cilindrica de 2.000 cm cubi.

Din 2011, încasările din taxa de poluare auto au început să crească din nou, de la 380 de milioane până la peste 700 de milioane de lei, în 2014.

În total, în ultimii 8 ani de zile, AFM a strâns din taxa auto aproape 5,2 miliarde de lei. Bani care au finanţat la rândul lor proiecte de mediu.

Adică jumătate din banii încasaţi în aceeaşi perioadă. 87 de milioane de lei s-au dus pe împăduriri şi de zece ori mai mulţi bani pe protecţia împotriva fenomenelor extreme şi a inundaţiilor. Dar românii au avut şi norocul recuperării taxei auto. AFM a returnat din buget aproape 1 miliard de lei contribuabililor, în aceeaşi perioadă.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰