UN AN DE LA COLECTIV. Mărturie CUTREMURĂTOARE a celui care a anchetat incendiul din Colectiv: "Nu am văzut în viaţa mea atâtea cadavre”
Incendiul din COLECTIV. Este cea mai mare tragedie petrecută în România după 1989, iar dimeniunile catastrofei au luat prin surprindere o ţară întreagă. Ancheta realizată în acest caz de către Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei a durat patru luni, fiind finalizată în februarie 2016.
Incendiul din COLECTIV. Este cea mai mare tragedie petrecută în România după 1989, iar dimeniunile catastrofei au luat prin surprindere o ţară întreagă. Ancheta realizată în acest caz de către Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei a durat patru luni, fiind finalizată în februarie 2016.
Incendiul din COLECTIV. Radu Gavriş, şeful Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei, a declarat că dosarul “Colectiv” a fost unul dintre cele mai grave cazuri pe care l-a anchetat vreodată, fiind vorba despre o cauză foarte mare, cu 64 de persoane decedate, 120 de răniţi şi peste 100 de martori.
Incendiul din COLECTIV. “Niciunul dintre noi nu a văzut, de la Baloteşti încoace - vă daţi seama, Baloteşti a fost în ’95, nu a văzut un număr atât de mare de cadavre. Nu a fost deloc uşor. A fost un caz foarte dificil, pe lângă tragedia care s-a produs, şi din cauza numărului mare de persoane decedate, numărul mare de persoane vătămate, numărul mare de persoane care au fost acolo şi care, din fericire, nu au păţit nimic sau mai nimic şi numărul mare de persoane care a trebuit să fie audiate în calitate de aparţinători. E o situaţie greu de gestionat, greu de organizat lucrurile astfel încât să se desfăşoare cursiv şi fără alte evenimente. De exemplu, când am audiat părţile vătămate, rudele celor decedaţi a trebuit să asigurăm şi o prezenţă medicală de urgenţă. Pentru că lucrurile puteau… Erau oameni în vârstă care-şi pierduseră copiii. Nu voiam cumva să se întâmple ceva”, a spus Gavriş într-un interviu.
Incendiul din COLECTIV. În cadrul anchetei au fost audiaţi aproximativ 300 de martori, între care aproximativ 100 au şi calitatea de parte civilă. Dintre aceştia din urmă, peste 60 sunt rude ale celor decedaţi în urma incendiului, iar restul răniţi sau rude ale acestora.
Incendiul din COLECTIV. Totodată, pe parcursul cercetărilor au fost analizate aproximativ 10.000 de fotografii. Şapte mii dintre ele sunt făcute de criminalişti, iar 3.000 au fost recuperate din telefoanele celor care se aflau în club în momentul izbucnirii incendiului.
Incendiul din COLECTIV. Dosarul mai conţine şi în jur de 100 de ore de filmări, realizate atât de participanţii la concert, cât şi de cele patru camere de supraveghere din local.
Incendiul din COLECTIV. Şeful Serviciului Omoruri a menţionat că acest dosar are peste 50 de volume. “Este un dosar foarte mare. Numărul de volume se schimba în fiecare zi, s-ar putea să avem peste 50 de volume. Sunt 64 de persoane decedate, sunt 120 şi de persoane care au suferit vătămări, sunt peste 100 de martori. Multe alte persoane care au fost audiate pentru că au fost rude ale celor decedaţi. Există, au fost saci întregi cu telefoane, iPhone-uri, iPad-uri, nici nu ştiam că există atât de multe gadget-uri. Pentru că, atunci când au alergat să-şi salveze viaţa, cei mai mulţi au abandonat tot”, a spus Radu Gavriş.
Incendiul din COLECTIV. Acesta a continuat: “Au fost vreo patru sute şi ceva de saci cu obiecte. Am izbutit să predăm aproximativ 300 de saci. Restul, care ori nu sunt revendicate, ori sunt ale unor persoane ale căror rude nu sunt interesate în a le recupera, le-am introdus în camera de corpuri delicte.
Incendiul din COLECTIV. Referitor la ancheta internă cu privire la felul în care s-au făcut cercetările în Colectiv, în cadrul căreia au fost 1.850 de persoane interrogate în bazele de date, Gavriş a spus: “A fost dispus de către Inspectoratul General un control inopinat cu privire la respectarea unor date cu caracter personal şi a protecţiei datelor clasificate. Există nişte obligaţii legale pe care orice poliţist le are, şi anume persoanele trebuie verificate în Evidenţa Populaţiei înainte de a întocmi orice act. Persoanele acelea trebuiau verificate pentru că se stabileşte adresa de domiciliu, CNP-ul, o rudă, mamă tată, fiu, frate. Lucrurile astea iau timp. Vă spun sincer că, la început, a durat două zile identificarea tuturor care erau decedaţi, fie răniţi, aveau răni fie la nivelul feţei, fie la nivelul mâinii, actul medical, fără îndoială, prima. Nu puteam noi întreba pe cineva care se afla într-un mediu aseptic, nu aveam cum să intrăm acolo. Mai bine să rămână în viaţă şi să-i găsim noi identitatea după ceva mai mult timp decât să greşim cu ceva. Iar cadavrele au fost dificil de identificat tocmai din acest motiv. Erau arse în partea superioară a capului, rudele trebuiau prezentate, trebuiau făcute şi altfel de investigaţii, s-a mers şi pe descrieri, pe recunoaşteri de haine şi tot felul de astfel de lucruri”.
Incendiul din COLECTIV. Întrebat dacă apreciază că au murit atât de mulţi oameni şi pentru că s-au făcut greşeli la momentul intervenţiei, şeful Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei a declarat: “Vedeţi, aici cred că, la început, putea fi explicat mai clar. Conform Codului de procedură penală în vigoare, după ce eşti sesizat trebuie să începi urmărirea penală pe o infracţiune. La momentul sesizării ştiam că avem 24 de decedaţi. Au fost 26 până la sfârşitul nopţii. Procurorul de serviciu trebuia să înceapă cu o infracţiune. Or acolo erau un incendiu şi 26 de decedaţi. Infracţiunea, de ce să presupună cineva că a fost o întâmplare când se începe urmărirea penală pentru omor, se desfăşoară cercetarea sub coordonarea unui procuror criminalist care, fără îndoială, are experienţă în aşa ceva, iar în funcţie de evoluţie se schimbă încadrarea după ce anume se constată efectiv. Nu a avut nimeni o informaţie că ar fi (o mână criminală - n.r.). Aşa cum s-a văzut, s-au schimbat încadrările şi au apărut încadrări noi: favorizarea infractorului”.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰