Ziua Pământului 2026. De ce este celebrată pe 22 aprilie și cum este marcată în întreaga lume

Ziua Pământului - Ziua Internațională a Mamei-Pământ (ONU) este marcată, anual, la data de 22 aprilie. Această zi este cuprinsă în Săptămâna Pământului, ce are loc în perioada 18-26 aprilie 2026

Şi românii, alături de milioane de oameni din întreaga lume, marchează Ziua Pământului tot pe 22 aprilie 2026, prin acțiuni și inițiative ecologice.

Tema Zilei Pământului 2026 rămâne 'Puterea noastră, Planeta noastră', dar accentul s-a mutat de la rețeaua electrică la puterea acțiunii - subliniind modul în care inovația comunitară și rezolvarea problemelor locale rezistă, indiferent de schimbările de politici. Raportul privind riscurile globale din 2026 al Forumului Economic Mondial constată că riscurile de mediu continuă să domine peisajul global, reprezentând jumătate din primele 10 riscuri în următorii 10 ani, arată World Economic Forum, citaţi de Agerpres. 

Ce este Ziua Pământului

Ziua Pământului, cunoscută la nivel internațional drept Earth Day, este un eveniment dedicat conștientizării problemelor de mediu și protejării planetei.

Această zi este celebrată anual pe 22 aprilie și reunește milioane de oameni din peste 190 de țări, care participă la activități menite să protejeze natura și să atragă atenția asupra impactului activităților umane asupra mediului.

De ce este sărbătorită pe 22 aprilie

Ziua Pământului a fost celebrată pentru prima dată în 1970, în United States, la inițiativa senatorului Gaylord Nelson.

Evenimentul a fost organizat ca un protest de amploare împotriva poluării și a avut un impact major, mobilizând milioane de oameni. Ulterior, Ziua Pământului a devenit un simbol global al luptei pentru protejarea mediului.

De la prima Zi a Pământului din 1970, acțiunea civică a contribuit la stabilirea și consolidarea instituțiilor de mediu, ale legilor și ale normelor internaționale. Aceste măsuri au fost asociate cu reducerea bolilor legate de poluare, îmbunătățirea accesului la apă curată și beneficii pe termen lung pentru sănătate publică și economie în multe părți ale lumii. 

Conferința ONU privind Mediul Uman din 1972 de la Stockholm a marcat începutul unei conștientizări globale a interdependenței dintre oameni, alte specii vii și planeta noastră, precum și instituirea Zilei mondiale a mediului la 5 iunie și a Programului ONU pentru Mediu. De atunci, mișcarea globală s-a răspândit pe întreaga planetă, ONU contribuind la promovarea conștientizării mediului. 

În 1990, Ziua Pământului a devenit un eveniment mondial, prin eforturile depuse de activistul Denis Hayes, reunind 200 de milioane de oameni din 141 de țări și aducând problemele de mediu pe scena mondială. Evenimentul a dat un impuls uriaș eforturilor de reciclare la nivel mondial și a ajutat la deschiderea drumului pentru Summitul Pământului al Națiunilor Unite din 1992, de la Rio de Janeiro. Declarația privind mediul și dezvoltarea și Declarația de principii pentru gestionarea durabilă a pădurilor au fost adoptate de peste 178 de guverne la Summitul Pământului de la Rio de Janeiro, prima conferință majoră în care dezvoltarea durabilă a fost principala temă discutată de statele membre.

De atunci, toate eforturile de conservare a mediului au cunoscut o creștere exponențială: de la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (CCONUSC) din 1994 și monitorizarea din 2002 a Summitului Pământului, desfășurată la Johannesburg, până la declararea anului 2008 drept Anul Internațional al Planetei Pământ și Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice.

Mai recent, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și cele 17 obiective ale sale deschid o cale mai ecologică, mai curată și mai echitabilă pentru toți; în decembrie 2022, lumea s-a reunit și a convenit asupra unui plan global pentru biodiversitate pentru a stabili obiective și măsuri concrete pentru a opri și inversa pierderea naturii până în 2050; în fiecare an, liderii mondiali și societatea civilă se reunesc pentru a face un bilanț al UNFCC în cadrul unei conferințe a părților (COP), cea mai recentă fiind COP30 (Belem, noiembrie 2025).

Cum este marcată Ziua Pământului 2026

În 2026, Ziua Pământului este marcată printr-o serie de acțiuni și campanii în întreaga lume. De la plantări de copaci și acțiuni de ecologizare, până la evenimente educaționale și campanii online, scopul este același: protejarea mediului.

Școli, organizații și instituții organizează activități prin care oamenii sunt încurajați să reducă poluarea, să recicleze și să adopte un stil de viață mai responsabil față de natură.

Ce pot face oamenii de Ziua Pământului

Chiar și gesturile mici pot avea un impact important. Reducerea consumului de plastic, economisirea energiei sau participarea la acțiuni de voluntariat sunt doar câteva dintre lucrurile pe care oamenii le pot face. Ziua Pământului este, astfel, nu doar un eveniment simbolic, ci și un moment de reflecție asupra modului în care fiecare contribuie la protejarea mediului.

Ziua Pământului 2026 face apel la comunitățile din întreaga lume să ia măsuri în timpul Săptămânii Pământului, respectiv din 18-26 aprilie pentru a sprijini aerul curat, apa curată, energia curată, resursele naturale protejate și stabilitatea climatică. Acești factori sunt direct legați de sănătatea umană, predictibilitatea economică, securitatea alimentară și performanța infrastructurii transfrontaliere.

Protecția mediului se confruntă cu presiuni la nivel mondial din cauza stresului economic, a conflictelor, a impactului climatic și a priorităților politice în schimbare. În multe țări, cadrele de reglementare care guvernează calitatea aerului, siguranța apei, utilizarea terenurilor și sistemele energetice sunt în curs de revizuire.

Adunarea Generală a ONU a desemnat 22 aprilie drept Ziua Internațională a Mamei-Pământ printr-o rezoluție adoptată în 2009. De atunci, Națiunile Unite marchează această zi prin inițiativa 'Armonie cu Natura', o platformă pentru dezvoltare durabilă globală care organizează anual un dialog interactiv pe această temă. 

Bilanţ negru de Ziua Pământului pentru România

România poate recupera anual peste două tone de metale rare din deşeuri electrice. De la telefonul pe care nu-l mai folosim, la televizor, o jucărie cu baterii ori o pereche de căşti. Producem anual 60 miliarde de kilograme de deşeuri pe planetă, dar reciclăm mai puţin de un sfert. Suntem printre ţările cu cea mai slabă rată de colectare din Europa.

Stăm pe un munte de minereu pe care l-am putea salva reciclându-l. Peste 250 de milioane de kilograme de deşeuri produce România anual.  Dintre acestea, nici măcar un sfert nu ajung în centrele de colectare. O treime dintre deşeurile electrice pe care le produce România sunt atât de mici şi le avem cu toţii în casă. O periuţă electrică, o baterie externă sau o pereche de căşti şi nu realizăm cât de mult poluează ele de fapt. Doar 12% din astfel de deşeuri ajung în puncte de colectare şi ulterior în fabrici de reciclare.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰