Video "Aurul verde" al României, crescut în laborator: deja folosit în creme, ar putea revoluționa și agricultura
Algele Mării Negre ar putea deveni aurul verde al României. Pentru prima dată, cercetătorii de la Constanţa reușesc să cultive în laborator specii esențiale pentru biodiversitate, fără să mai afecteze natura. Este un proiect în premieră, cu miză uriașă pentru mediu, agricultură, sănătate și frumusețe.
Sub apele Mării Negre, algele nu sunt doar plante marine. Sunt fundația unui ecosistem întreg. Unele dintre ele, însă, au ajuns pe lista speciilor periclitate, după ani de poluare și activități umane intense.
Este cea mai valoroasă din punct de vedere ecologic, în sensul că formează adevărate habitate şi loc de hrănire şi reproducere pentru peşti.
Iar după doar opt luni de cultivare controlată, rezultatele sunt cu adevărat spectaculoase. Vorbim despre o reușită în premieră pentru România și poate fi privită prin prisma potenţialului valorificabil. În plus este o soluție care protejează Marea Neagră.
"Această algă are o parte de fixare foarte puternică, care fixeaxă acele pietre pe care creşte, şi da, are efecte în reducerea eroizunii costiere.", spune Oana Marin, biolog.
"Am achiziţionat două specii de microalge cu valoare economică, chlorella și spirulina, care sunt cunoscute la nivel mondial pentru utilizarea lor ca și supliment alimentar.", precizează Oana Vlas, cercetător ştiinţific.
Iar la Universitatea Ovidius din Constanța cercetările sunt în toi. Din alge au fost făcute chiar şi creme.
"Algele au un puternic rol antioxidant, prin urmare ne protejează de radicalii liberi, ne ajută să mențină pielea într-o stare de sănăтate, ca să spun așa, dar au și un rol hidratant foarte puternic.", spune Adriana Moşor, medic dermatolog.
"Ne-am direcţionat cercetările şi în domeniul acesta al preparatelor dermato-cosmetice, semi-solide, de tip creme şi geluri, topice, în mod deosebit pentru factori de protecţie solară.", adaugă Ticuţa Negreanu-Pîrjol, profesor universitar.
Agricultura ar putea fi următorul domeniu care beneficiază direct.
"Ar înlocui cantităţile de azot, de nutrienți, de tot ce se întâmplă. Iar la agricultura bio ești limitat. Adică nici nu ai voie să folosești îngrășămintele chimice, în principiu. E fosfor, care-i din rocă. Deci, cumva, acolo ești dependent și dacă vrei și dacă nu vrei să foloseşti algele respective.", explică Mircea Chipăilă, fermier.
Proiectul EX-Aqua se află la jumătate și se va încheia în 2027.
Algele marine plantate controlat pot reduce forța valurilor și pot fixa nisipul pe fundul mării ca niște rădăcini naturale. Nu opresc complet eroziunea, dar pot încetini procesul și proteja zonele vulnerabile de pe litoral.
Un pas mic făcut în laborator, dar un pas uriaș pentru viitorul Mării Negre.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
