Singura ţară din lume fără ţânţari. Motivul pentru care insectele nu rezistă aici
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Este cunoscută drept singura ţară din lume în care nu există ţânţari, un fenomen explicat prin condiţiile climatice neobişnuite ale insulei. Deşi insectele pot ajunge aici, schimbările repetate de temperatură le împiedică să se reproducă. Specialiştii avertizează însă că încălzirea globală ar putea schimba situaţia.
În timp ce aproape toate ţările lumii se confruntă cu prezenţa ţânţarilor, Islanda reprezintă o excepţie. Spre deosebire de Norvegia, Scoţia sau chiar Groenlanda, insula a rămas ferită de aceste insecte. Antarctica nu are nici ea parte de ţânţari, însă este considerată un continent, nu o ţară.
Explicaţia nu ţine doar de poziţia geografică a Islandei, ci mai ales de clima sa, scrie Futura. Înconjurată de ape oceanice reci, insula este izolată de principalele rute de migraţie ale ţânţarilor. Totuşi, insectele pot ajunge aici.
Gisli Mar Gislason, profesor specializat în ecosisteme de apă dulce din Islanda, a capturat cândva un ţânţar în timpul unui zbor între Groenlanda şi Reykjavik. Acesta a explicat că insectele pot supravieţui ore întregi agăţate de trenul de aterizare al avioanelor, chiar şi la temperaturi scăzute.
De ce nu pot supravieţui ţânţarii în Islanda
Principalul obstacol în calea dezvoltării ţânţarilor este alternanţa repetată dintre îngheţ şi dezgheţ, specifică primăverii şi toamnei islandeze.
Potrivit biologului Robert Jones, ouăle depuse de ţânţari au nevoie de apă lichidă pentru a se dezvolta, însă schimbările frecvente de temperatură întrerup acest proces. Ouăle şi larvele mor înainte ca insectele să ajungă la maturitate.
Islanda dispune de numeroase iazuri şi zone umede, inclusiv în apropierea aeroporturilor, însă acestea nu oferă condiţii stabile pentru reproducerea ţânţarilor.
Nici apele geotermale, care rămân calde pe tot parcursul anului, nu reprezintă o soluţie. Temperaturile sunt probabil prea ridicate pentru supravieţuirea larvelor, iar compoziţia chimică a apei nu favorizează dezvoltarea acestora.
Încălzirea globală ar putea aduce, totuşi, ţânţarii în Islanda
Specialiştii avertizează că schimbările climatice ar putea modifica echilibrul natural care a împiedicat până acum stabilirea ţânţarilor pe insulă.
Dacă primăvara şi toamna vor deveni mai blânde, perioadele în care apa rămâne neîngheţată s-ar putea prelungi suficient pentru a le asigura insectelor timpul necesar pentru a se reproduce.
Un fenomen asemănător s-a produs deja în Hawaii, unde ţânţarii au ajuns în 1826, transportaţi de nave. De atunci, insectele s-au răspândit, iar încălzirea globală favorizează extinderea lor inclusiv în pădurile montane, unde anterior condiţiile nu le permiteau să supravieţuiască.
"Observăm cum ţânţarii tropicali se extind spre nord, pe măsură ce iernile devin mai calde", explică Immo Hansen, profesor de biologie în New Mexico.
Ar putea ajunge în Islanda şi ţânţarii care transmit boli?
Chiar dacă ţânţarii ar reuşi să se stabilească în Islanda, specialiştii consideră puţin probabil ca speciile care transmit boli grave să supravieţuiască pe insulă.
Este vorba, în special, de ţânţarii din genul Aedes, responsabili de transmiterea unor boli precum febra dengue şi chikungunya. Aceştia au nevoie de condiţii tropicale sau subtropicale pentru a se dezvolta.
Robert Jones subliniază că, deşi în sudul Europei se înregistrează deja o creştere a bolilor transmise de ţânţari, nordul continentului rămâne relativ protejat.
"Modelele arată că regiunea va rămâne, cel mai probabil, nepotrivită pentru transmiterea dengue, chiar şi până în 2080", a subliniat biologul.
Astfel, potrivit specialiştilor citaţi de Futura, Islanda beneficiază deocamdată de condiţii climatice care împiedică dezvoltare unei populaţii de ţânţari pe teritoriul insulei. Însă, pe măsură ce temperaturile globale cresc, această protecţie naturală ar putea dispărea.
