Un aisberg negru, extrem de rar, a fost descoperit de un pescar. Ar putea avea 100.000 de ani
Un aisberg negru, extrem de rar, fotografiat în luna mai în largul coastelor Labradorului, a devenit viral pe rețelele sociale după ce un pescar l-a surprins în timp ce se afla la pescuit de creveți, scrie CBC.ca.
Hallur Antoniussen, originar din Insulele Feroe, lucra alături de echipajul navei Saputi când a observat aisbergul. Deși are o experiență de peste 50 de ani în pescuit, în special în apele din Groenlanda și Labrador, spune că nu a mai văzut niciodată ceva asemănător. "Am mai văzut aisberguri care s-au rostogolit pe plajă și au adunat pietre, dar acesta e complet diferit. Nu doar că e negru, e aproape ca un diamant", a declarat el.
Aisbergul a fost zărit de pe macaraua navei, la peste 100 de kilometri în larg, în canalul Hopedale, între localitățile Nain și Hopedale. Cu o zi înainte, un membru al echipajului numărase 47 de aisberguri în zonă.
Antoniussen estimează că aisbergul avea cel puțin de trei ori dimensiunea unei case obișnuite, deși era dificil de apreciat cu exactitate. A reușit să-l fotografieze de la aproximativ 6 kilometri distanță. "E ceva ce nu vezi în fiecare zi. Nu am mereu o cameră la mine când lucrez, dar m-am dus repede în cameră, am luat telefonul și am făcut poza", povestește el.
Aisbergul părea o stâncă imensă, cu nuanțe de gri închis, iar Antoniussen a exclus imediat varianta ca umbra să fie cauza culorii. După ce le-a arătat imaginea colegilor, a postat-o pe Facebook, unde a devenit rapid virală. Comentariile variau de la ipoteze cu extratereștri, metale prețioase sau chiar dinozauri, la glume precum "Parcă e un mamut uriaș!". Unii internauți au speculat că ar putea conține cenușă vulcanică dintr-o erupție veche.
Teorii privind culoarea neobişnuită
Lev Tarasov, profesor de oceanografie fizică la Universitatea Memorial, nu respinge complet ideea. Deși nu e sigur dacă Groenlanda are vulcani activi, știe că sub calota glaciară a Islandei există activitate vulcanică, iar în centrul Groenlandei au fost identificate "puncte fierbinți".
Tarasov a observat aisberguri similare, dar mai mici, vara trecută în fiordul Kangerlussuaq din Groenlanda. Estimează că gheața din aisberg ar putea avea peste 1.000 de ani, dar nu exclude posibilitatea ca ea să fie chiar de 100.000 de ani.
Gheața din interiorul Groenlandei avansează lent spre coastă, unde se rupe în aisberguri care pot ajunge în 1-3 ani în zona Newfoundland și Labrador. Pe parcurs, aceste blocuri de gheață pot acumula roci și sedimente. "Sunt părți ale calotei care se mișcă și cu 20 km pe an, adică câțiva metri pe oră. Gheața macină scoarța terestră, transformând rocile într-o pulbere care urcă apoi prin coloanele de gheață", explică Tarasov.
Profesorul crede că aisbergul fotografiat era inițial parte dintr-un bloc de gheață mult mai mare, care s-a topit pe drum, iar ceea ce vedem acum ar putea fi partea de jos, rostogolită la suprafață. Avansează și ipoteza că ar putea conține praf rezultat în urma impactului unui asteroid care a lovit nord-vestul Groenlandei acum aproximativ 12.000 de ani. Indiferent de origine, concluzia specialiștilor este clară: acest aisberg nu este nou. "Este foarte posibil ca murdăria de pe el să nu fi văzut lumina zilei de sute de mii de ani", încheie Tarasov.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰