Risc de episoade de ger în Europa după perturbarea vortexului polar. Oraşul din România unde au fost -9 grade
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Vortexul polar a suferit o perturbare majoră, produsă neobişnuit de devreme, cu peste două săptămâni înaintea precedentului record. Fenomenul ar putea favoriza pătrunderea unor mase de aer arctic în Europa, inclusiv în România, însă meteorologii nu pot spune deocamdată dacă ţara noastră va fi afectată de un val de ger. Schimbarea vine într-un moment în care temperaturile au scăzut deja sub zero grade în mai multe regiuni ale ţării, cu minime de minus 9 grade.
Vortexul polar a înregistrat o schimbare neobișnuită a circulației vânturilor la mare altitudine, după o încălzire bruscă a stratosferei de deasupra Arcticii. Fenomenul s-a produs cu peste două săptămâni mai devreme decât precedentul record, potrivit datelor meteorologice care datează din 1958.
Schimbarea ar putea avea consecințe importante asupra vremii din emisfera nordică, inclusiv în Europa, unde meteorologii urmăresc posibilitatea apariției unor perioade cu temperaturi mult sub valorile obișnuite.
Ce este vortexul polar şi cum influenţează vremea în Europa
Vortexul polar este un sistem vast de vânturi puternice care circulă în jurul Polului Nord, la altitudini de zeci de kilometri. În condiții normale, acesta contribuie la izolarea aerului foarte rece în regiunea arctică.
Pe măsură ce se apropie iarna, vortexul se întărește, atingând de regulă intensitatea maximă în lunile de iarnă.
Uneori însă, circulația sa este perturbată de un fenomen cunoscut drept încălzire stratosferică bruscă (Sudden Stratospheric Warming - SSW).
În timpul unui asemenea episod, temperatura din stratosferă poate crește rapid, iar vânturile dominante își pot reduce viteza sau chiar inversa direcția.
Acest lucru poate slăbi vortexul polar, îl poate deforma sau poate favoriza divizarea sa, modificând circulația atmosferică la scară continentală.
Fenomenul s-a produs neobişnuit de devreme
De data acesta, fenomenul a apărut neobișnuit de devreme, înainte ca iarna meteorologică să înceapă în emisfera nordică.
Perturbarea vortexului polar crește probabilitatea unor schimbări ale circulației atmosferice care pot permite aerului arctic să avanseze spre sud.
În asemenea situații, anumite regiuni ale Europei pot înregistra scăderi importante de temperatură, episoade de ger și ninsori, în funcție de poziționarea sistemelor de presiune atmosferică.
Efectele unei încălziri stratosferice bruște nu sunt neapărat imediate. Modificările produse la mare altitudine pot influența circulația atmosferică din apropierea solului după câteva zile sau chiar săptămâni.
Meteorologii nu pot anticipa încă unde ar putea lovi valurile de frig
Meteorologii avertizează că este încă imposibil de stabilit cu certitudine care regiuni vor fi afectate și cât de puternice ar putea deveni eventualele episoade de frig.
O altă particularitate a fenomenului este momentul producerii sale. În noiembrie, temperaturile din Arctica și Siberia nu au coborât încă la nivelurile extreme caracteristice mijlocului iernii, ceea ce ar putea limita intensitatea unor eventuale invazii de aer rece.
Cum ar putea fi afectată România de perturbarea vortexului polar
România s-ar putea afla printre țările influențate indirect de perturbarea vortexului polar.
Pentru ca aerul polar să ajungă în România, este necesară o configurație atmosferică favorabilă, care să permită transportul maselor de aer rece dinspre nordul sau nord-estul continentului.
În funcție de evoluția anticiclonilor și a zonelor de joasă presiune, Europa Centrală și de Est poate experimenta perioade de răcire accentuată, dar există și scenarii în care aerul foarte rece rămâne concentrat în alte regiuni ale emisferei nordice.
După câteva zile cu temperaturi neobişnuit de ridicate pentru această perioadă, frigul a revenit în toată România. Dimineaţa a adus ger în mai multe regiuni ale ţării, vânt şi temperaturi negative. Cel mai frig a fost la Miercurea Ciuc, unde termometrele au indicat minus 9 grade Celsius, urmată de Bucin, cu minus 8 grade. La Joseni, Topliţa şi Întorsura Buzăului s-au înregistrat minus 7 grade, în timp ce la Rădăuţi, Târgu Lăpuş şi Dej temperaturile au coborât până la minus 6 grade.
Gerul s-a resimţit şi la Braşov, Bacău şi Vaslui, unde au fost minus 5 grade, iar la Iaşi şi Suceava s-a înregistrat minus 4 grade. La Cluj-Napoca şi la Curtea de Argeş, mercurul din termometre a coborât la minus 3 grade, în timp ce la Ploieşti şi în Capitală s-au înregistrat minus 2 grade Celsius.
