Live Text Rezultate alegeri Moldova. Partidul Maiei Sandu obţine majoritatea: PAS - 50,2%, Blocul Patriotic - 24,1%

PAS, victorie decisivă în Moldova cu 50,15%. Mai sunt de numărat trei secţii

După centralizarea a 99.87 din secții, rezultatele sunt următoarele: PAS - 50,15% (790827), Blocul Patriotic - 24.19% (381475), BE „ALTERNATIVA” - 7.97% (125659), PARTIDUL NOSTRU - 6.20% (97837), PPDA 5.62%( 88659).

PAS a trecut pragul de 50%

După centralizarea a 99.69% din secţii, PAS, partidul Maiei Sandu, a obţinut 50.10% (789019),„Blocul Patriotic” 24.22% (381422), BE „ALTERNATIVA” 7.98% (125631), PARTIDUL NOSTRU, 6.21% (97797), PPDA, 5.63% (88602), PP PSDE 0.96% (15054).

Partidul Maiei Sandu va forma singur majoritatea. PAS a obţinut 44.13%

După centralizarea a 99,95 din secții, rezultatele sunt următoarele: PAS - 44.13% (573.481), „Blocul Patriotic” - 28.26% (367.274), BE „ALTERNATIVA” - 9.21% (119.716), PARTIDUL NOSTRU - 6.35% (82.532), PPDA - 5.73% (74.432).

PAS menține un avans clar

După numărarea a peste 74% din voturi, PAS conduce cu 44,78% (531.409 voturi), urmat de Blocul Patriotic cu 27,81% (330.062 voturi). "Alternativa" are 8,79% (104.272), Partidul Nostru - 6,41% (76.118) și PPDA - 5,88% (69.748). Restul formațiunilor nu depășesc 2%.

Surpriza alegerilor parlamentare din Moldova

Surpriza acestor alegeri se conturează a fi Partidul Politic Democraţia Acasă (PPDA), condus de Vasile Costiuc, care se apropie de pragul de 7%, deși niciun sondaj oficial nu îl includea printre formațiunile cu șanse de a intra în Parlament. În ultimii ani, Costiuc s-a aliat cu partidul AUR, condus de George Simion, scrie Ziarul de Gardă. În august 2025, Expert Forum a identificat o rețea coordonată de conturi de TikTok care a contribuit la promovarea lui Vasile Costiuc, după modelul lui Călin Georgescu. Doar într-o săptămână au fost înregistrate peste 1 milion de vizualizări cu hashtag-ul #vasilecostiuc.

Partidul Maiei Sandu se îndreaptă spre victorie

După procesarea a 1.678 din 2.274 procese-verbale (73,79% dintre secții), însumând 958.693 voturi (aproape 60% din total), PAS conduce clar cu 44,41% (425.732 voturi), urmat de Blocul Patriotic cu 27,70% (265.588 voturi). Următoarele partide sunt Blocul Electoral "Alternativa" - 8,53% (81.771), Partidul Nostru - 6,62% (63.439) și PPDA - 6,22% (59.678).

Creşte diferenţa dintre partidul Maiei Sandu şi Blocul Patriotic prorus

După procesarea proceselor-verbale din 50% din secţiile de vot din Republica Moldova pe primul loc se află PAS, formațiune politică pro-europeană, cu 42% din voturi. Urmează Blocul Patriotic, cu o orientare pro-rusă, cu 29% din voturi. Blocul Electoral "Alternativa", condus de primarul Chișinăului, are peste 7%, pragul necesar intrării în Parlament. Peste 6% mai au și PPDA, Partidul Politic "Democrația Acasă", condus de Vasile Coștiuc și Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi. 

PAS a trecut de 40%

După procesarea a 29,20% din secții, adică 205.757 de voturi, PAS conduce cu 40,33% (82.980 voturi), urmat de Blocul Patriotic cu 31,29% (64.375 voturi).

Partidul Maiei Sandu conduce după numărarea a 15% din secții

Până acum au fost procesate 345 din 2274 de procese-verbale (15,17%), însumând 69.768 voturi. PAS conduce cu 37,71% (26.308 voturi), urmat de Blocul Patriotic cu 34,63% (24.164 voturi). Pe locurile următoare: PPDA - 7,91% (5.520 voturi), Partidul Nostru - 6,49% (4.529 voturi) și BE Alternativa - 6,25% (4.363 voturi). Rezultatele pot fi urmărite în timp real AICI!

Mesajul liderului PAS pentru pro-ruși

Preşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Igor Grosu, care deţine şi funcţia de preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, a transmis, duminică seară, după închiderea secţiilor de votare pentru alegerile parlamentare, un mesaj către partidele pro-ruse, cerându-le acestora să evite acţiunile de destabilizare a ţării. El a declarat, într-un briefing de presă, că opoziţia din Moldova ar trebui să se gândească "la viitorul acestei ţări şi nu la interesele egoiste de partid".

"Către acei actori politici, electorali, care încearcă să transmită mesaje de destabilizare, o recomandare pe gratis: vă rog să vă gândiţi la cetăţenii Republicii Moldova în primul rând, la viitorul acestei ţări şi nu la interesele egoiste de partid. Sigur că instituţiile noastre de drept vor face tot ce este necesar pentru a păstra liniştea şi stabilitatea pentru buna desfăşurare a procesului electoral", a afirmat Grosu.

El a refuzat să facă declaraţii despre rezultatele estimate ale alegerilor, susţinând că aşteaptă informaţiile oficiale de la Comisia Electorală Centrală (CEC).

"În cursul zilei de astăzi am văzut şi tentative de interferenţe în procesul electoral din partea grupărilor criminale susţinute de Federaţia Rusă, încercări de a destabiliza situaţia, alarme cu bombă, alte provocări, pe care le-am văzut atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât şi în afara ţării. O să aşteptăm mai multe detalii din partea instituţiilor de drept şi a Comisiei Electorale Centrale, rugăm răbdare şi calm pentru a urmări procesul electoral în continuare în afara ţării. În Vest, secţiile de votare sunt în continuare deschise. De aceea, profit de ocazie să mă adresez către moldovenii din diaspora să folosească aceste ore pe care le au la dispoziţie pentru a merge şi a vota pentru viitorul Republicii Moldova. Către membrii birourilor secţiilor de votare o să am o rugăminte, să fie vigilenţi până la închiderea secţiilor de vot şi în procesul de numărare a voturilor", a adăugat preşedintele PAS.

Băsescu: PAS va câștiga alegerile

Traian Băsescu, fostul președinte al României, afirmă că nu crede în varianta în care blocul socialist va câștiga alegerile parlamentare din Republica Moldova. El consideră că partidul care o susține pe președinta Maia Sandu va obține cel mai mare procent în Legislativul de la Chișinău, subliniind că este important cât de mare va fi acest procent pentru formarea viitorului Guvern.

"Speranța mea este pozitivă. Cred că PAS-ul poate câștiga alegerile; marea problemă este dacă le câștigă cu 50% plus 1 sau cu 40% - aici e singura problemă. În cazul în care nu realizează majoritatea, va avea nevoie de alianțe. Și singura alianță pe care o văd posibilă este cea cu partidul lui Usatîi, dar nu exclud o discuție cu Ceban. Mie, Ceban nu îmi pare un anti-european, primarul Chișinăului, chiar dacă văd că-i supus unor sancțiuni din partea României, nu știu din ce motive. Deci aș spune că sunt optimist", a declarat Traian Băsescu la Digi 24, duminică seară, la scurt timp după închiderea secțiilor de votare în Republica Moldova.

Fostul șef al statului e de părere că, pentru Moldova, un guvern de coaliție "nu e o problemă", atâta timp cât partidul Maiei Sandu dă premierul. "Dificultate ar fi dacă ar trebui să guverneze cu un partid având în frunte pe Dodon, spre exemplu, deci cu Partidul Comunist. Ar fi o coabitare imposibilă, aș spune, deși dacă mă uit la Maia Sandu, cum își gestionează instituțiile de forță, nu sunt în situația de a spune că Maia Sandu va fi pusă la colț. Ar putea să-i pună ea la colț, dar rămâne de văzut", a adăugat Traian Băsescu.

Igor Dodon cheamă oamenii la proteste luni

Președintele PSRM, Igor Dodon, a anunțat, după închiderea urnelor la alegerile parlamentare, că luni, la ora 12:00, se vor întâlni cu toții în fața clădirii Parlamentului pentru un protest pașnic. El a transmis și un mesaj către forțele de ordine: "Nu vă supuneți ordinelor dictatoriale ale unei puteri politice cuprinse de panică și agonie".

Igor Dodon a anunțat, într-un mesaj pe Facebook în limba engleză, că "mâine se va lua o decizie cu privire la acțiunile viitoare". "De asemenea, mâine, la ora 12:00, ne vom întâlni cu toții în fața clădirii Parlamentului pentru un protest pașnic în apărarea alegerii populare. Facem apel la toate comunitățile, la toate forțele politice - indiferent de orientarea lor ideologică - și la toți liderii de opinie publică să cheme la unitate. Facem apel la consolidare împotriva amenințării generale la adresa democrației, a cetățenilor și a statului - dictatura PAS. Plecăm fără simboluri de partid, doar cu steagul statului, pentru a proteja democrația și vocea poporului", a mai transmis Dodon în mesaj.

"Înțelegem că panica puterii este mare și că sunteți supuși unei presiuni semnificative. Știm că, printre altele, vi se poate cere să acționați contrar Constituției. Cu toate acestea, vă rugăm să vă amintiți: voi serviți țara și poporul său, nu forțele politice temporare. Puterea se schimbă, iar cea actuală s-a epuizat deja și pleacă. Dați dovadă de demnitate și responsabilitate. Nu vă supuneți ordinelor dictatoriale ale unei puteri politice cuprinse de panică și agonie. Poporul este stăpânul țării și astăzi și-a exprimat clar voința. Nu vă opuneți alegerii poporului. Fiți conștienți de consecințe. În trecutul recent, alți decidenți au plătit scump pentru acțiuni chiar mai puțin grave decât cele care vi se cer astăzi. Nu trădați democrația, Constituția și Patria de dragul unei puteri agresive și speriate. Crimele împotriva poporului nu au rămas niciodată nepedepsite. Stați de partea poporului", a mai spus Dodon.

El i-a îndemnat pe moldoveni să vină la protest: "Încă o dată, dragi cetățeni, dragi moldoveni, ne vedem mâine, la ora 12:00, la Parlament. Astăzi am votat pentru schimbare. Iar mâine o vom proteja. Acum facem apel la pace. De asemenea, cerem autorităților să fie responsabile. Nu vom tolera revolte în masă. Dar nici voi nu încercați să provocați poporul. Alegerile s-au încheiat. Poporul a votat. Iar această alegere trebuie respectată".

Primele rezultate parțiale

Au apărut primele rezultate parțiale. Au fost procesate 170 din 2274 procese-verbale (7,48%), însumând 24.745 de voturi. Blocul Patriotic conduce cu 38,75% (9.588 voturi), urmat de PAS cu 33,56% (8.305 voturi). Rezultatele pot fi urmărite în timp real AICI!

Prezenţa la vot la închiderea urnelor

Secţiile de vot pentru alegerile parlamentare deschise pe teritoriul Republicii Moldova s-au închis duminică, la ora 21.00, prezenţa la vot la nivel naţional fiind 47,41%. Prezenţa la vot totală este 51,91%. Votul în diaspora continuă.

Conform Comisiei Electorale Centrale, în total au votat aproape 1,6 milioane de votanţi, prezenţa la ora 21.00 fiind 51,91%.

În ţară au votat 1.327.206 votanţi, înregistrându-se o prezenţă de 47,41%. În diaspora şi-au exercitat dreptul de vot peste 265.000 de cetăţeni moldoveni. La secţiile de votare din România au votat 29.379 de alegători moldoveni.

Mesajul Maiei Sandu după încheierea votului

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, le-a mulțumit cetățenilor care au ieșit duminică la vot. Totodată, ea a făcut apel către moldovenii din diaspora, acolo unde secțiile de votare sunt încă deschise, să meargă să-și exercite dreptul de vot.

"Mulțumesc moldovenilor de acasă și din diasporă pentru participarea la vot! În Moldova, secțiile s-au închis la 21:00, dar în unele țări secțiile sunt încă deschise. Mergeți la vot", a scris Maia Sandu pe Facebook. 

Secţiile de vot s-au închis în R. Moldova

Secţiile de vot s-au închis la ora 21:00. Prezenţa la vot la alegerile parlamentare era, la ora 21:00, de 51,9%.

Până la această oră s-au prezentat la urne 1.590.835 persoane cu drept de vot din totalul celor aproape 3,3 milioane de alegători înscrişi pe listele electorale.

Cifrele depășesc prezența de la parlamentarele precedente. În 2021, până la această oră votaseră peste 1,46 de milioane de alegători.

Până la ora 21:00, la alegerile parlamentare au participat 12 266 de cetățeni ai Republicii Moldova din regiunea transnistreană. Dintre alegători, puțin peste 52% sunt femei și aproape 48% bărbați.

Cea mai activă categorie de vârstă a fost 56–65 de ani (23,3%), urmată de 46–55 de ani (18,6%) și 66–75 de ani (16%). Cei mai puțin activi au fost alegătorii de peste 76 de ani — doar 2,1%.

Prezenţa la urne a depășit 50%

Peste 50% dintre alegătorii înscriși pe liste au votat, până la ora 19:30, ceea ce reprezintă 1.521.388 de cetățeni. În Diaspora au votat peste 240.000 de cetăţeni.

Prezenţa la vot la ora 19:00, peste 48%

Prezenţa la vot la ora 19:00 este de 48,46%. Până la această oră au votat 1.467.994 de cetățeni. 

Cifra depășește prezența de la parlamentarele precedente. În 2021, până la această oră votaseră aproximativ 1,3 de milioane de alegători.

Poliţia avertizează cu privire la posibile tentative de destabilizare

Poliția Națională anunță cǎ deține informații în legătură cu unele grupuri de persoane care ar intenționa, începând cu miezul nopții și pe parcursul zilei de mâine, organizarea de dezordini și destabilizări în capitalǎ, în cadrul unui protest anunțat pentru mâine. 

Precizăm cǎ forțele de ordine nu vor admite încălcări ale legii, perturbarea ordinii publice, punerea în pericol a cetățenilor, precum și periclitarea securității naționale. 

Poliția amintește organizatorilor cǎ poartă răspundere pentru desfășurarea evenimentelor anunțate și face apel la responsabilitatea acestora. Îndemnǎm cetǎțenii să-și analizeze deciziile și acțiunile și să nu accepte implicarea lor în acțiuni ilegale pentru care riscǎ răspundere penalǎ.

Nicuşor Dan: Dragi basarabeni, mai sunt câteva ore, ieşiţi la vot

Nicuşor Dan a transmis, duminică, un mesaj către cetăţenii din Republica Moldova, cu câteva ore înainte de închiderea urnelor, la alegerile parlamentare, el îndemnându-i să iasă la vot şi afirmând că sunt alegeri decisive, cele mai importante din Republica Moldova după comunism.

"Dragi basarabeni, mai sunt câteva ore. Vă rog, ieşiţi la vot! Sunt alegeri decisive, cele mai importante din Republica Moldova după comunism. De alegerile astea depinde viitorul vostru, al familiei voastre, al Republicii Moldova. Ieşiţi la vot!", este mesajul transmis de preşedintele Nicuşor Dan, pe platformele de socializare, către cetăţenii moldoveni.

Şi preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, face un apel, duminică, către cetăţenii moldoveni, să meargă la vot în Franţa, în Spania, în Irlanda, în România, în toate ţările în care se găsesc astăzi, arătând că Moldova este ţara lor, nu a grupării criminale Şor. 

Prezenţa la vot la ora 18:00, peste 45%

Prezenţa la vot la ora 18:00 este de 45,7%. Până la această oră au votat 1.373.213 de cetățeni. Cifra depășește prezența de la parlamentarele precedente. În 2021, până la această oră votaseră puțin peste 1,2 de milioane de alegători.

În diaspora, până la această oră au votat 214.749 de cetăţeni moldoveni. În 2021, la ora 18:00 votaseră peste 163.000 de cetățeni moldoveni

Prezenţa la vot la ora 17:00 era de 42.46%

Prezenţa la vot la alegerile parlamentare care au loc duminică în Republica Moldova era, la ora 17:00, de 42,46%. Au votat 1.265.429 de căteţeni moldoveni.

Din numărul total, aproape 300.000 au votat în Chişinău, iar în străinătate au votat peste 194.000 de cetăţeni.

IGPR: Până în prezent, nu există niciun risc care să perturbe procesul electoral

Până în prezent, nu există niciun risc care să perturbe procesul electoral pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, a informat, duminică, Poliţia Română, care, în coordonare cu Serviciul Român de Informaţii, a desfăşurat verificări specifice, după primirea unui e-mail cu privire existenţa unor dispozitive explozive la secţiile de votare.

"Structurile competente au demarat imediat verificări specifice, pentru stabilirea exactă a situaţiei. Din primele date rezultate din verificările preliminare efectuate de Poliţia Română, în coordonare cu Serviciul Român de Informaţii, nu există indicii care să confirme că ameninţarea ar fi una reală. Până în prezent, nu există niciun risc care să perturbe procesul electoral", potrivit unei precizări a IGPR.

Instituţiile abilitate gestionează, conform atribuţiilor legale, desfăşurarea în condiţii de siguranţă a procesului de votare, a indicat sursa citată. "Tratăm cu seriozitate orice sesizare, iar, în funcţie de rezultatele verificărilor, vor fi luate măsurile legale", a transmis IGPR. 

Prezenţa la vot la ora 16:00: Peste 39%

Peste 39% dintre alegători au votat până la ora 16:00. Dintre cei 1.149.622 de cetățeni care și-au exercitat dreptul constituțional, 170.805 au votat în diaspora. 

Cifra depășește prezența de la parlamentarele precedente. În 2021, până la ora 16:00, au votat peste 1,02 de milioane de alegători.

Până la 16:00 au votat peste 9.000 de cetățeni ai Republicii Moldova din regiunea transnistreană, Printre cei care au votat, aproape 52% femei și 48% bărbați. Cea mai activă categorie au fost cetățenii cu vârsta de 56–65 de ani (24,8%), 46–55 de ani (18,3%) și 66–75 de ani (17,9%). Cei mai puțin activi s-au dovedit a fi persoanele de peste 76 de ani, doar 2,5%.

CEC a comentat situația cozilor de pe podurile peste Nistru. Potrivit Comisiei, la fața locului se află poliția, care monitorizează ordinea și asigură cetățenilor Republicii Moldova posibilitatea de a-și exercita dreptul la vot.

Noi incidente în Transnistria

Asociația Promo-LEX a informat despre noi încălcări la alegeri în secțiile de votare deschise pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană.

Secția 37/8: O persoană a intrat în secție fără a se prezenta și fără acte. A încercat să filmeze. Actul prezentat a fost considerat nevalid, iar persoana a fost scoasă din secție.

Secția 37/5 (Căușeni)

• 17:20 - un șofer al unei mașini cu numere transnistrene a recunoscut că a fotografiat buletinul de vot.
• 27:50 - aproximativ 10 persoane au fost aduse cu două automobile. Printre ele au fost recunoscuți medici din Tiraspol.
•  •37:55 - un grup de 7 alegători a sosit cu trei automobile. O femeie cu o listă verifica persoanele: „ai mei/nu ai mei”.
• 10:07 - un bărbat în geacă albastră a revenit cu un grup pe o Toyota. Alegătorii, în spatele clădirii, au făcut un schimb de obiecte. El a colectat stickerele de la ceilalți și a spus în limba rusă: „mai avem treabă și la altă secție”.

Secția 37/6 (Căușeni)
Un bărbat a votat împreună cu soția sa, care îi indica unde să aplice ștampila. Situația a fost justificată prin probleme de vedere. De asemenea, în rând alegătorii analizau modelul buletinului și discutau pentru cine să voteze.

Secția 37/9 (Sănătăuca)
La ora 10:03, observatorul a auzit discuții: alegătorii au fost aduși organizat până la postul de pe malul stâng, iar de acolo mergeau pe jos spre secție.

Secția 37/5 (Copanca)

•  49:20 - două automobile Toyota (câte 5 persoane fiecare) au adus alegători. Nu păreau a fi familii.
•  11:35 - două microbuze au adus alți 10 alegători. În discuții s-a auzit: „за кого надо голосовать?” și „trebuia să venim toți într-un autobuz, dar nu s-a primit”.

Secția 37/6
Patru alegători analizau modelul buletinului. Un bărbat le arăta poziția unui partid și le spunea: „să votați pentru acest concurent, dacă nu vreți să vină rușii”.

A fost depăşit pragul de prezenţă la vot necesar validării scrutinului

Peste 33% din electorat a votat până acum în cadrul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, astfel că scrutinul poate fi considerat valabil din acest punct de vedere.

Conform legislaţiei, pentru validarea scrutinul este necesară participarea a cel puţi o treime dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale. Către ora 14:30, prezenţa la urnele de vot a atins 33,27%, iar la ora 15:00 s-a trecut deja de pragul de 1 milion de voturi. În diaspora au votat peste 145.000 de cetăţeni.

România ajută R. Moldova în lupta cu hackerii ruşi

Într-un răspuns pentru Observator, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a confirmat că sprijină Republica Moldova în consolidarea rezilienței cibernetice și în contracararea amenințărilor venite din spațiul virtual, inclusiv cele asociate grupărilor de hackeri afiliate Rusiei.

Instituția a precizat că, în calitatea sa de autoritate națională competentă în domeniu, cooperează cu Agenția pentru Securitate Cibernetică de la Chișinău, pe baza unui acord instituțional, axat pe schimb de bune practici și pe creșterea capacității de prevenire și gestionare a atacurilor cibernetice.

De asemenea, DNSC a participat, împreună cu partenerii din Republica Moldova și Ucraina, la consultări trilaterale pentru crearea unei alianțe regionale de securitate cibernetică. Experţii de la București subliniază însă că instituția acționează strict în limitele cadrului legal și nu se implică în aspecte de natură electorală sau politică, acestea excedând mandatul său.

"Concret, Directoratul a participat la consultările trilaterale dedicate creării unei alianțe regionale în domeniul securității cibernetice, alături de omologii din Republica Moldova și Ucraina. Astfel, DNSC acționează strict în limitele cadrului legal, fără a se substitui altor autorități competente și fără a interveni în aspecte electorale, care exced mandatului instituțional.

În concluzie, DNSC este autoritatea competentă la nivel național pentru spațiul cibernetic național civil, precum și pentru prevenirea și gestionarea incidentelor de securitate cibernetică și colaborează cu parteneri naționali și internaționali în limitele prevăzute de lege", se arată în comunicatul transmis redacţiei Observator. 

Alerte false cu bombă în mai multe secţii de votare din străinătate

Ministerul Afacerilor Externe de la Chişinău anunţă că "alertele cu bombă au început exact cum au atenționat  autoritățile anterior că se va întâmpla ca parte a asaltului Federației Ruse asupra procesului electoral din Republica Moldova. Cazurile au fost la Roma, Genova (Italia), București (România), Ashville (SUA), Bruxelles (Belgia) și Alicante (Spania).

Instituțiile statului s-au pregătit pentru acest scenariu, am stabilit proceduri clare și cooperăm cu partenerii noștri din alte state pentru ca procesul electoral să nu aibă de suferit. Rugăm toți cetățenii să asculte recomandările autorităților, informațiile oficiale și să continuăm votul cinstit.

Camerele de supraveghere a proceselor electorale amplasate în secțiile de votare sunt funcționale și țin sub observație instrumentele electorale pentru ca acestea să rămână intacte până la reluarea proceselor de vot".

Aproape 900.000 de cetățeni au votat până la ora 14:00

Aproape 900.000 de moldoveni au votat, duminică, până la ora 14:00. Cifra depășește prezența de la parlamentarele precedente. În 2021, până la ora 14:00, au votat peste 845.000 de alegători, adică 29%, faţă de 30,79% în prezent.

În ceea ce privește diaspora, până la ora 14:00 au votat 118.254 de alegători. În 2021, la aceeași oră, votaseră 109.140, potrivit deschide.md.

Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru: "Am votat pentru o Moldovă puternică"

Renato Usatîi, fostul primar al municipiului Bălți în două mandate şi președinte al Partidului Nostru a votat pentru o Moldova puternică. 

"Am votat pentru o Moldovă puternică, pentru o Moldovă în care standardele europene şi mondiale devin realitate, pentru ca fiecare cetăţean în Republica Moldova să fi auzit şi îngrijit. Astăzi am votat ca tot ce a fost trist în istoria Republicii Moldova ca stat independent să rămâie în istorie  și să începem cu un pas nou spre prosperitate, dezvoltare și ca în Republica Moldova statul să aibă grijă de fiecare părinte, de fiecare copil, așa cum am grijă de părinții și copiii mei", a declarat politicianul.
 

Tentative de atac cibernetic: 4.000 de siteuri nu funcţionează

Tentative de atac cibernetic în Moldova, anunţă premierul Dorin Recean. 4.000 de siteuri sunt nefuncţionale. 

"Ieri și azi infrastructura aferentă procesului electoral a fost supusă mai multor tentative de atac cibernetic. E vorba, în special, de CEC.md, precum și mai multe secții de vot din afara țării.

Toate atacurile au fost detectate și neutralizate în timp real, fără afectarea procesului electoral. În prezent, STISC a blocat platforma host.md din cauza unui atac cibernetic masiv. Prin urmare, circa 4000 de site-uri nu sunt funcționale. Atacurile sunt orchestrate simultan cu scopul de a supra-încărca rețeaua STISC, care deservește CEC și altă infrastructură electorală", spune Recean.

14-15% din oameni au votat în Găgăuzia

14-15% din oameni au votat în Găgăuzia, acolo unde sunt sunt observatori de la Parlamentul European. Au ieşit mai mult la vot cei în vârstă, spun oficialii.

Alegători din Rusia aduşi în Belarus. Poliţia a fost sesizată

Poliția a fost sesizată despre transportarea organizată a alegătorilor din Federația Rusă spre Republica Belarus, acțiune care contravine legislației naționale.

Amintim cǎ, transportarea organizată a alegătorilor este interzisă prin lege, fiind calificată drept tentativă de influențare ilegală a procesului electoral.

În acest context, oamenii legii întreprind măsuri de verificare și investigare a circumstanțelor, pentru a identifica persoanele implicate și pentru a împiedica desfășurarea unor astfel de acțiuni.

Poliția reiterează că va interveni prompt și ferm în vederea prevenirii oricărei forme de corupere sau influențare ilegală a alegătorilor, asigurând desfășurarea unui scrutin liber și corect.

21% dintre moldoveni au votat la ora 12

Peste 600.000 de moldoveni au votat la ora 12.00, prezenţa fiind puţin peste 21%. Distribuția alegătorilor pe categorie de vârstă și sex: femeile au votat 52.48%, în timo ce bărbaţii 47.52%. 

Aproape 500.000 de moldoveni au votat până la această oră. Prezenţă la vot de 17.72%

Aproape 500.000 de moldoveni au votat până la această oră, reprezentând 17.72%. Distribuția alegătorilor pe categorie de vârstă și sex: femeile au votat în proporţie de 51.91%, iar bărbaţii de 48.09%. 

Premierul Dorin Recean: Protejăm pacea și suveranitatea Republicii Moldova prin vot

Premierul Dorin Recean a declarat că astăzi ar trebui să se voteze masiv şi că este important să se iasă la vot. 

"Astăzi trebuie să votăm masiv. Om cu om protejăm pacea și suveranitatea Republicii Moldova. Oriunde am fi - că suntem la nord, sud, centru, ori la Roma, București, sau Madrid să ieșim la vot. Puterea democrației se sprijină stă pe votul onest și cinstit. Foarte important: turul 2 nu va fi. Este important să ieșim la vot. Autoritățile au documentat mai multe tentative de organizare a cetățenilor, de exemplu, din stânga Nistrului, ca să meargă în România. Aceste incidente sunt documentate. La fel, ieri, în ziua tăcerii, dar și azi, anumiți concurenți electorali mai fac agitație electorală. Aceste incidente sunt semnalizate. Poliția, celelalte instituții vegheaza asupra procesului. Avem ingerințe din partea Federației Ruse. Instituțiile își îndeplinesc obligațiunile ca votul să fie protejat. Noi am lucrat împreună cu partenerii noștri din țările prietene, cu care am coodonat anumite scenarii prin care votul poate să fie deturnat, dar avem toate procedurile și toate lucrurile puse în ordine pentru ca să asigurăm un proces de vot bine organizat și protejat. Cel mai important este ca cetățenii să-și exprima liber și cinstit votul”, a declarat premierul de la Chişinău. 

40 de incidente confirmate la deschiderea secțiilor de vot

Misiunea de Observare Promo-LEX a alegerilor parlamentare din Republica Moldova a raportat că, până la ora 8:40, duminică dimineață, echipa centrală a prelucrat 73 de cazuri cu statut de incident, dintre care 40 au fost confirmate.

Potrivit unui comunicat, la deschiderea secțiilor, au fost semnalate mai multe incidente: 93 din 627 de secții monitorizate au fost deschise mai devreme sau după ora 7:00; în 6 secții, cel puțin un operator era absent; în 14 secții, camerele video nu au filmat procedurile de deschidere; 58 de secții nu au respectat solemnitatea deschiderii (intonarea imnului și afișarea drapelului); 8 secții nu au sigilat corespunzător urnele de vot.

Alte incidente semnalate includ: prezența materialelor de publicitate la mai puțin de 100 m de secție (3 cazuri); prezența persoanelor neautorizate în incinta sau raza secțiilor (10 cazuri); încălcarea secretului votului (8 cazuri), inclusiv fotografierea buletinelor de vot sau amplasarea necorespunzătoare a cabinelor; filmarea procesului de vot de către un reprezentant al concurenților (1 caz); agitație electorală sau PR negru în perimetrul secției (1 caz); votare nejustificată în grup (1 caz); acces restricționat pentru observatori (4 cazuri); păstrarea necorespunzătoare a buletinelor de vot nerepartizate (6 cazuri); deficiențe tehnice în SIAS Alegeri (1 caz); votarea cu acte neconforme (2 cazuri); transport organizat al alegătorilor pentru influențarea votului (2 cazuri); alte incidente, precum sigilarea urnelor înainte de deschidere sau duplicarea listelor electorale (4 cazuri).

Pentru ziua alegerilor au fost delegați 409 observatori pe termen scurt în secții selectate printr-un eșantion sociologic, 12 observatori statici în secțiile din regiunea transnistreană și 129 de observatori statici în secțiile de votare din străinătate. De asemenea, 191 de echipe mobile au monitorizat secțiile neincluse în eșantion.

Majoritatea observatorilor au apreciat pozitiv activitatea membrilor birourilor electorale la deschidere, considerând-o bună sau foarte bună.

Finanțarea misiunii este asigurată de Suedia, Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Uniunea Europeană, Ambasada Franței și Consiliul Europei, sub egida Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte.

8,84% dintre moldoveni au votat în primele trei ore

8,84% dintre cetățenii Republicii Moldova au votat în primele trei ore de la deschiderea urnelor, adică peste 245.000 de persoane. Comparativ cu precedentele alegeri parlamentare, din 2021, prezența de la ora 10:00 este mai mică. În 2021, votaseră până la această oră peste 317.000 de cetățeni (11,23%).

Printre votaţi s-a numărat şi preşedintele Parlamentului Igor Grosu, care a suţinut că a votat pentru pace. "Nu sunt alegeri simple, vor marca cum vom trăi mulți, mulți ani înainte. Am votat pentru pace, stabilitate și o Moldova europeană. Noi ne batem pentru o majoritate parlamentară proeuropeană. Alte scenarii nu există. Cale de mijloc nu există. Îndemn pentru toți să meargă la votare. Rusia nu ne-a respectat niciodată și asta evident că a marcat relațiile noastre. Trebuie să ne căutăm de treaba noastră. Să mergem la votare. Să nu permitem nimănui cât de mare și fioroși nu ar fi să decidă pentru noi. O chemare pentru toți - observatori și cetățeni: vigilență, foarte atenți, amabili, politicoși, să nu permitem nimănui să distorsioneze procesul electoral. Informații despre incidente majore nu sunt", a declarat Igor Grosu.

Fără incidente la vot până acum. Peste 90.000 de moldoveni au votat

Comisia Electorală Centrală a informat că până acum nu au fost incidente în procesul de vot.

„Este în desfășurare procesul de votare în cadrul secțiilor de votare din 31 de țări ale lumii. În cazul celor patru secții deschise pentru votul prin corespondență plicurile cu opțiunile de vot au fost deja recepționate, a precizat CEC. Atenționăm opinia publică că încălcarea secretului de vot este o infracțiune. După prima oră de votare, procesul decurge fără incidente”, a declarat Angelica Caraman, preşedintele Comisiei Electorale Centrale.

Până în prezent au votat peste 90.000 de moldoveni, reprezentând puţin peste 3%. 

Miza alegerilor din Republica Moldova. De ce sunt atât de importante alegerile pentru UE şi Moscova

Alegerile parlamentare din Moldova sunt cruciale pentru ţară şi vor pune la încercare sistemul democratic fragil al acesteia, viitorul său în Uniunea Europeană şi capacitatea Rusiei de a atrage înapoi pe orbita sa fostele republici sovietice şi de a le submina democraţia, arată o analiză publicată de Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA).

Pentru Rusia, votul este o miză pe care trebuie să o câştige, deoarece este ultima şansă viabilă de a opri decuplarea Moldovei şi de a împiedica aderarea Moldovei la UE şi consolidarea democratică a acesteia. Slăbită de războiul pe care l-a ales să-l poarte în Ucraina, Rusia consideră că această ţară face parte din sfera sa de influenţă şi este esenţială pentru menţinerea influenţei sale în sud-estul Europei. În plus, poziţionarea sa, în partea de vest a Ucrainei şi în partea de est a frontierei comune cu UE, o face o ţintă atractivă.

Acest lucru explică eforturile enorme pe care le depune în favoarea partidelor pro-Kremlin, în speranţa de a influenţa rezultatul. Preşedinta pro-europeană Maia Sandu a avertizat că alegerile sunt cele mai importante pentru ţară. „Este o cursă contracronometru – pentru a ne ancora democraţia în interiorul Uniunii, unde va fi protejată de cea mai mare ameninţare cu care ne confruntăm: Rusia”, a spus ea.

Moldova acuză că Rusia a investit sute de milioane de dolari într-o campanie de influenţare şi cumpărare de voturi.

Atât presa independentă din Moldova, cât şi cea internaţională au relatat despre scheme ample susţinute de Rusia, care au presupus inclusiv instruirea moldovenilor pro-Kremlin pentru a comite violenţe stradale şi plăţi prin criptomonede efectuate de bănci legate de Ministerul Apărării din Rusia.

Pentru UE, susţinătoare a actualului guvern, alegerile sunt un test atât al credibilităţii sale ca putere geopolitică şi regională, cât şi al capacităţii sale de a consolida procesul de transformare democratică şi reformă din Moldova. Limitele blocului european şi lipsa unui răspuns decisiv au fost ilustrate în mod clar de decizia Georgiei de a se îndepărta de Bruxelles şi de a se orienta către Moscova, în ciuda unei populaţii extrem de pro-occidentale, notează CEPA.

Care sunt vulnerabilităţile Moldovei

Societatea moldovenească este vulnerabilă din punct de vedere economic, iar războiul din Ucraina a agravat situaţia economică a ţării.

Promisiunile de reformă care au adus partidul PAS la guvernare s-au materializat doar parţial, fiind în unele cazuri zădărnicite de crize externe, care au încetinit transformarea promisă.

Nemulţumirile economice şi sărăcia joacă un rol central, la fel ca şi moştenirea guvernelor din trecut, presupuse pro-UE, dar care erau corupte şi cleptocratice. Ca o amintire a acestui tip de guvernare, cu doar câteva zile înainte de scrutin, Grecia l-a extrădat pe oligarhul Vlad Plahotniuc, fugit din ţară din 2019 şi considerat „păpuşarul” a tot ceea ce s-a întâmplat în economia, politica şi justiţia ţării vreme de aproape un deceniu.

Deşi UE a aprobat la începutul acestui an cel mai mare program de ajutor şi împrumuturi pentru Moldova, în valoare totală de 1,8 miliarde de euro, efectele pozitive vor avea nevoie de timp pentru a se materializa.

Aceşti factori au fost instrumentalizaţi şi amplificaţi de campaniile de influenţă şi de propaganda rusă, precum şi de strategiile de manipulare, care se folosesc de aceste nemulţumiri ale populaţiei pentru a da vina pe PAS pentru problemele ţării. În acelaşi timp, presiunile externe şi preocupările legate de securitate au ţinut guvernul ocupat.

În urma invaziei ruseşti pe scară largă din Ucraina, Moldova s-a confruntat cu o presiune intensificată din partea ameninţărilor hibride ruseşti, a atacurilor cibernetice, a dezinformării, a coerciţiei economice şi a şantajului energetic, potrivit CEPA.

Ce interese are Moscova în Moldova

Chiar şi aşa, această ţară cu 2,4 milioane de locuitori a avansat în procesul de aderare la UE. După ce a obţinut statutul de candidat alături de Ucraina în iunie 2022, Moldova a deschis negocierile de aderare şi a finalizat procesul de evaluare. Ultimii trei ani şi jumătate au fost marcaţi de o guvernare care a alergat contracronometru pentru a avansa procesul de aderare la UE, a descuraja destabilizarea rusă, a gestiona relaţiile cu UE şi a sprijini Ucraina, adoptând în acelaşi timp o poziţie mai fermă faţă de Rusia.

Obiectivul Kremlinului este clar. Acesta este de a împiedica aderarea Moldovei la UE, de a încuraja corupţia şi de a slăbi instituţiile pentru a facilita interferenţa sa. Instituţiile slabe sunt cel mai bun aliat al Rusiei, deoarece fac politica moldovenească mai volatilă, alegerile mai uşor de influenţat şi calea democratică instabilă. O Moldovă slabă ar sprijini, de asemenea, obiectivele Rusiei în Ucraina şi ar putea fi folosită pentru a slăbi Ucraina.

În urma războiului pe scară largă al Rusiei în Ucraina, Moldova şi-a redus semnificativ dependenţa energetică şi economică de Rusia, în timp ce Kremlinul a ripostat folosind strategia de război hibrid pe care a dezvoltat-o de-a lungul deceniilor.

De ce este Moldova de interes pentru UE

Pentru UE, Moldova reprezintă atât o investiţie, cât şi un test de credibilitate. Prin deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Moldova în 2024, UE a semnalat, de asemenea, că epoca zonei gri s-a încheiat. Având un partener de încredere în Moldova, reprezentat de actualul guvern, ţara este importantă şi pentru sprijinul UE acordat Ucrainei, precum şi pentru stabilitatea şi conectivitatea regională. Moldova poate deveni o poveste de succes a puterii normative şi a extinderii UE.

UE a investit masiv în Moldova. Acest lucru s-a realizat parţial prin Planul de creştere pentru Moldova, în valoare de 1,8 miliarde de euro, dar şi prin vizite la nivel înalt, inclusiv summitul Moldova-UE şi vizita liderilor Triunghiului de la Weimar (Germania, Franţa, Polonia), care au demonstrat un sprijin politic suplimentar pentru guvernul moldovean. Cu toate acestea, aderarea la UE rămâne legată de Ucraina, iar Moldova nu a deschis încă primul grup de dosare fundamentale de negociere. Această lentoare subminează credibilitatea UE pe termen lung atât în Moldova, cât şi în Ucraina.

La baza acestui fapt se află o realitate dură şi nu foarte încurajatoare. În ciuda nivelului ridicat de asistenţă, inclusiv a fondurilor băneşti, eforturile considerabile ale UE nu se pot compara cu instrumentele calculate şi distructive utilizate de regimurile autocratice, care se bazează pe manipulare şi minciuni atrăgătoare. Acest lucru îngreunează mult sarcina PAS şi a UE, arată analiza CEPA.

Cel mai bun rezultat al acestui vot „crucial” ar fi ca Moldova să respingă eforturile cinice ale Rusiei de a pune capăt procesului său de europenizare.

Obiectivul Moldovei de a adera la UE până în 2030 ar putea fi prea ambiţios, mai ales având în vedere lentoarea inerentă a proceselor blocului european, dar chiar şi la ritmul actual de avansare, Moldova poate face progrese rapide, având asigurat sprijinul politic şi financiar necesar pentru a face faţă crizelor energetice şi economice. Fără îndoială, Kremlinul va face totul pentru a opri acest proces, conchide analiza CEPA .

Autorităţile din Moldova în alertă. Iau în calcul mai multe scenarii

Autoritățile din Republica Moldova iau în calcul mai multe scenarii la alegerile de duminică, printre care alarme false cu bombă sau întreruperi de curent.

Întreruperi de curent electric – autoritățile au făcut deja pregătiri în așa fel încât să fie continuat procesul de votare. În ziua votului astfel de incidente sunt anunțate de CEC în conferințele despre care am scris mai sus. Furnizorii de electricitate la fel adoptă măsuri în plus și dispun de echipe dedicate disponibile la necesitate în pentru intervenții.

Alarme false cu bombă – tacticile deja folosite în trecut vor fi gestionate prompt de instituțiile de securitate, astfel încât scrutinul să se desfășoare normal. Aceste alerte sunt comunicate de poliție.

Atacuri cibernetice asupra frontierelor, aeroportului, plăților, semnăturii digitale și comunicațiilor – în 2025 au fost identificate peste 1000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice; autoritățile le contracarează zilnic. CEC, la rândul său garantează că votul este protejat prin procese-verbale scrise și validat de Curtea Constituțională.

Scurgeri de date și tentative de manipulare informațională – serviciile rusești încearcă să compromită sistemul cibernetic guvernamental; autoritățile monitorizează permanent și comunică transparent pentru a evita panica. „La necesitate, vom folosi în ziua votului canalul dedicat Prima Sursă, despre care am scris mai sus”, transmit autoritățile.

Violențe stradale organizate de persoane instruite în Serbia de GRU – este un risc în diminuare, pentru că SIS, IGP și PCCOCS au reținut peste 70 de persoane cu vârste între 19 și 40 de ani, instruite să folosească arme de foc și să rupă cordoane de poliție; în urma perchezițiilor au fost descoperite arme, bastoane, grenade, corturi, haine de camuflaj și zeci de mii de euro. MAI a mobilizat instituțiile din subordine pentru bună desfășurare a scrutinului.

Acțiuni de vandalism sau destabilizare din partea unor grupuri legate de regiunea transnistreană – Rusia încearcă să recruteze resurse ale așa-numitului MGB; forțele de ordine sunt mobilizate, au fost făcute ajustări de ultim moment la adresele secțiilor de votare iar observatorii și alegătorii sunt rugați să raporteze imediat orice încercare de încălcare a legii.

Poliția va avea o conferință de presă în ziua votului (ora este în agenda de mai sus) unde va vorbi despre incidentele înregistrate.

Vorbind de gradul de pregătire al statului, scopul unic al tuturor instituțiilor este de NU admite ca furtul de voturi și acțiunile de destabilizare rusești să devină o „lovitură de stat electorală”.

Informațiile vor fi adunate coordonat și transmise prin conferințele CEC susținute frecvent pe parcursul zilei, iar cele urgente comunicate prin Prima Sursă și alte canale oficiale de comunicare.

Secțiile de vot se deschid la ora 07:00 și vor rămâne deschise până la ora 21:00

Pentru aceste alegeri parlamentare, Comisia Electorală Centrală (CEC) a dispus constituirea a 2.274 de secții de votare, dintre care 301 secții în străinătate și 12 destinate alegătorilor din localitățile situate regiunea separatistă Transnistria.

Din cele 301 se secții de votare din străinătate, cele mai multe vor funcționa în Italia - 75, Germania - 36, Franța - 26, Marea Britanie - 24, România - 23, Statele Unite ale Americii - 22, Spania - 15 și Irlanda - 12. În Federația Rusă vor funcționa doar două secții de votare.

În cursa electorală sunt înscrise 14 partide politice: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul 'Democrația Acasă' (PPDA), Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Partidul Social Democrat European (PSDE), Partidul Național Moldovenesc (PNM), Mișcarea 'Respect Moldova' (MRM), Liga Orașelor și Comunelor (LOC), Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Alianța 'Moldovenii' (AM), Partidul 'Noua Opțiune Istorică' (NOI), Partidul Liberal (PL), Uniunea Creștin-Socială din Moldova (UCSM) și Partidul Nostru (PN); 4 blocuri electorale (Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Blocul electoral 'Alternativa', Blocul electoral 'Împreună' și Blocul Unirea Națiunii); 4 candidați independenți (Andrei Năstase, Olesea Stamate, Victoria Sanduța și Tatiana Crețu). Partidul 'Moldova Mare' a fost eliminat, vineri, din competiția electorală, în baza unei decizii a CEC.

Pentru acest scrutin, au fost tipărite 2.772.255 de buletine de vot pentru alegătorii din Republica Moldova, 864.300 pentru alegătorii din străinătate și 23.500 pentru alegătorii din Transnistria.

Autoritățile electorale moldovene au decis ca buletinele de vot pentru alegătorii din Republica Moldova să fie tipărite în cinci limbi, respectiv limba română (2.170.039), limba rusă (649.573, limba găgăuză (3.400), limba bulgară (1.827) și limba romani (416). Pentru alegătorii din Transnistria au fost tipărite 14.500 în limba română și 9.000 în limba rusă.

Pentru prima dată la acest tip de scrutin, alegătorii din zece state vor avea posibilitatea de a vota prin corespondență.

Scrutinul va fi declarat valabil dacă la urne se vor prezenta cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși în listele electorale. Accesul în Parlament este condiționat de atingerea pragului electoral stabilit de legislație: 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidații independenți.

Parlamentul Republicii Moldova este constituit din 101 deputați.