Ce votăm la alegerile parlamentare 2020. Care e diferenţa dintre un senator şi un deputat

• Alegerile parlamentare din România au loc pe 6 decembrie 2020
• Peste 18 milioane de români sunt așteptați la vot pe 6 decembrie 2020

Numărul candidaţilor la alegerile parlamentare din 2020 a crescut de la 6.476, în 2016, la 7.136, se arată într-un raport Expert Forum.

„Deşi cea mai mare parte a acestor sunt nominalizaţi de partide precum PSD, PNL sau PMP, numeric există o competiţie vizibilă din partea unor partide care nu au avut reprezentare parlamentară în ultimul mandat, precum AUR sau PER. Cea mai mare competiţie este în judeţul Brăila la Camera Deputaţilor, cu 19,8 candidaţi pe loc, iar cea mai mică la Buzău, cu 9 pe loc. Şi la Senat, lupta cea mai intensă se poartă în Brăila, cu 27,5 candidaţi pe un loc, cea mai slabă înregistrându-se în Prahova, 11,8 pe loc”, se explică în raportul Expert Forum.

Reguli pentru a fi ales in Parlamentul Romaniei

Senatorii și deputații sunt aleși prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, iar numărul acestora este stabilit prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării.

Pe 6 decembrie românii vor alege un număr de 136 de senatori și 312 deputați, reprezentând cele 43 de circumscripţii electorale (41 judeţe, Bucureşti şi Diaspora). Locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri și trec un prag special (mai mic); în prezent, 17 minorități etnice sunt reprezentate în Parlament.

Diferența numărului de membri este dată de norma de reprezentare, care pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru Camera Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori. 

La această normă se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare. De asemenea, numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie nu trebuie însă să fie mai mic de 2, în timp ce numărul mandatelor de deputat nu trebuie să fie mai mic de 4, conform Legii nr. 208/2015.

Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.

În urma votului de duminică, membrii Parlamentului se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate.

Cine are dreptul de a fi ales

Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară.

Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților și de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat.

Cine nu poate fi ales

Nu au voie să candideze judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.

Nu au voie că candideze debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție.

Nu au voie să candideze persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă, precum și persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin lege.

Diferența dintre un senator și un deputat

Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor. Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată. 

Senatul este, de obicei, prima cameră sesizată pentru legi sau propuneri legislative, cu anumite excepții când Camera Deputaților joacă rolul primei Camere sesizate: ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) şi (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) şi (5) şi articolul 142 alineatul (5).

În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.

Cine poate vota la alegerile parlamentare 2020

Votul are loc într-o singură zi, pe 6 decembrie 2020, excepție făcând votul din diaspora, unde, în premieră, românii au două zile la dispoziție să își exprime dreptul de vot. 

Cetățeni români au drept de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

Ca și în cazul candidaturilor, nu au drept de vot debilii sau alienații mintal și persoanelor cărora li s-a interzis acest drept.

Ce partide s-au înscris în cursa electorală la alegerile parlamentare 2020

Partidul Mişcarea Populară vine cu cele mai multe propuneri pentru alegerile parlamentare din 2020, urmat îndeaproape de Partidul Naţional Libera, Pro România şi Partidul Social Democrat.

Dintre aceştia, 4.659 candidează la Camera Deputaţilor şi 2.477 la Senat. În total au fost depuse 1.147 de liste de candidaţi pentru cele două Camere ale Parlamentului.

Candidați la alegerile parlamentare 2020

• PMP - 641
• PNL - 640
• Pro România - 639
• PSD - 631
• AUR - 621
• Partidul Ecologist Român - 620
• USR-PLUS - 616
• Minorități - 57 candidați (Camera Deputaților)
• Independenți - 43 (42 Camera Deputaților și 1 Senat)

Artişti, medici şi alte vedete pe listele partidelor pentru Alegerile Parlamentare 2020

Mai multe personalități publice își vor face apariția pe buletinele de vot și la alegerile parlamentare din 2020.

Sanda Ladoși și Marcel Pavel de exemplu candidează în Județul Mureș pe listele Partidului Ecologist Român (PER).

Marcel Pavel este al doilea pe lista PER pentru Camera Deputaților, în Mureș, care e deschisă de Bogdan Stanoevici, fostul candidat la alegerile prezidențiale. Iar Sanda Ladoși va deschide lista de la Senat, urmată fiind pe poziția a doua de compozitorul Andrei Kerestey.

Partidul Ecologist Român a atras și alte nume sonore în lupta pentru un loc în Parlament, reușind să în îngregimenteze pe Șerban Nicolae, Liviu Pleșoianu și Cătălin Rădulescu (deputatul „Mitralieră”), împinși afară din PSD de Marcel Ciolacu.

Şi Adrian Neaga, fost mijlocaş la FC Argeş şi Steaua Bucureşti, vrea să fie senator, în Argeş, pe listele PER,

La rândul său, Partidul Social Democrat i-a înlocuit pe aceştia cu nume precum doctorii Alexandru Rafila şi Adrian Streinu Cercel.

Fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea deschide lista pentru senatori în Bucureşti din partea PSD, iar fostul luptător K1, Daniel Ghiță deschide lista de candidați PSD pentru Camera Deputaților în judeţul Ilfov.

Și creatoarea de modă Nausica Mircea vrea să fie parlamentar. Aceasta are primul loc pe lista de candidați pentru camera Deputaților din partea Pro România Vrancea.

Elena Băsescu candidează din partea Partidul Mișcarea Populară, la fel ca şi fostul antrenor Dorinel Munteanu, fotbalist al generației de aur.

Cu rezultate notabile în lupta pentru Primăria Capitalei, Florin Călinescu speră să aibă mai mult succes la alegerile parlamentare din 2020 şi ocupă prima poziţie pe lista candidaţilor Partidului Verde Bucureşti pentru Camera Deputaţilor.

Iar fostul consilier al Capitalei şi iubit al Oanei Zăvoranu, Tudor-Tim Ionescu ocupă poziţia a patra pe lista candidaţilor PRO România pentru Camera Deputaţilor în Bucureşti. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰