Vești proaste de la BNR. Inflaţie de 11,2%, cu un vârf în aprilie cauzat de expirarea măsurilor de plafonare a preţurilor la energie

Banca Naţională a România prognozează o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei publicat vineri și citat de Agerpres. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

"Traiectoria prognozată a ratei anuale a inflaţiei IPC este influenţată substanţial de evoluţia viitoare a preţurilor produselor energetice, grevată de incertitudini majore. Prognoza actuală presupune o accelerare a inflaţiei în luna aprilie 2022, la expirarea perioadei de aplicare a măsurilor de plafonare şi compensare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, conform prevederilor legislaţiei în vigoare la data publicării prezentului Raport. Ulterior, rata anuală a inflaţiei va decelera gradual până în trimestrul I 2023, respectiv abrupt în luna aprilie 2023, pe fondul unui amplu efect de bază favorabil. Valorile proiectate sunt de 9,6% în luna decembrie 2022, respectiv 3,2% în decembrie 2023, cu o contribuţie directă semnificativă, de 6,3 puncte procentuale, a dinamicii preţurilor bunurilor energetice (combustibili, energie electrică, gaze naturale) pentru sfârşitul acestui an", se spune în raport.

Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat continuă să recepteze pe termen scurt majorările în lanţ ale costurilor de producţie, fiind proiectată să crească pe parcursul trimestrului I 2022. Odată cu disiparea treptată a acestor presiuni din partea factorilor de ofertă, sub influenţa determinanţilor fundamentali, tendinţa ascendentă a indicatorului se va inversa ulterior, fiind prognozată o decelerare graduală, cu o revenire la marginea superioară a intervalului ţintei în trimestrul I 2023.

Balanţa riscurilor la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei este apreciată a fi uşor înclinată în sensul unor abateri în sus faţă de traiectoria descrisă în scenariul de bază. În actuala conjunctură, surse apreciabile de incertitudini continuă să provină din partea evoluţiilor viitoare ale crizei energetice şi ale celei sanitare. Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, a explicat, recent, pentru Agerpres că România nu a mai avut o inflaţie de două cifre din 2004, când a coborât la 9% de la peste 10%. 

Banca Naţională a scumpit banii. A crescut cu jumătate de punct dobânda de referiță, la care se împrumută băncile

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, miercuri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022.

Scenariul actual, întocmit pe baza datelor disponibile şi a reglementărilor în vigoare, evidenţiază ”o înrăutăţire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflaţiei, sub impactul puternic al şocurilor pe partea ofertei, în principal al preţurilor la energie, în condiţiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale cunoaşte o nouă revizuire substanţială în sens ascendent pe orizontul scurt de timp”.

"Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze semnificativ creşterea în trimestrul II 2022 şi să urce la un nivel de două cifre, în principal ca efect al unor majorări mult mai ample ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, ce se vor evidenţia pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici. Totodată, ulterior, rata anuală a inflaţiei va descreşte probabil doar gradual, pe o traiectorie mult superioară celei prognozate anterior, dar va cunoaşte o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor şi va reintra în intervalul ţintei în trimestrul IV 2023, pe fondul unor efecte de bază ample, precum şi al valorilor mult mai joase ale excedentului de cerere agregată anticipate pe orizontul prognozei şi în scădere treptată de la mijlocul anului curent. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va mai creşte probabil uşor pe parcursul a câteva luni, dar se va înscrie apoi pe o pantă descendentă ceva mai pronunţată decât s-a prognozat anterior, urmând să coboare la finele orizontului proiecţiei sub valoarea anticipată anterior", arată BNR.

Schemele de compensare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022 vor imprima un parcurs neuniform ratei anuale a inflaţiei pe orizontul apropiat de timp, aceasta fiind anticipată să scadă foarte uşor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt semnificativ în luna aprilie, odată cu revenirea preţurilor la nivelurile prevăzute în contracte.

Caracteristicile schemelor de sprijin sunt totuşi incerte, o eventuală modificare a duratei şi/sau a conţinutului acestora fiind de natură să afecteze semnificativ atât nivelul, cât şi traiectoria viitoare a dinamicii anuale a inflaţiei, mai cu seamă pe termen scurt. În acelaşi timp, incertitudini semnificative rămân asociate modului de evaluare şi de includere în calculul IPC a impactului acestor scheme, iar riscuri notabile continuă să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, inclusiv în contextul situaţiei geopolitice Rusia-Ucraina, precum şi din blocajele persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare.

Incertitudini continuă să decurgă şi din evoluţia pandemiei, în contextul fazei încă ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, dar mai puţin virulentă, implicând o severitate mai scăzută şi în atenuare a restricţiilor asociate, inclusiv în multe state europene, arată conducerea BNR.

Totodată, o sursă importantă de incertitudini şi riscuri rămâne absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.

Incertitudini şi riscuri sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, date fiind coordonatele programului bugetar pentru acest an, ce vizează progresul consolidării fiscale conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic şi social dificil pe plan intern şi la nivel global.

BNR mai arată că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu. Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 aprilie 2022.