Ce profit au căminele de bătrâni: Afacerile au explodat şi se vor tripla în următorii 5 ani. Au în medie 3 angajaţi pe societate

Centrele de îngrijire au devenit o afacerea înfloritoare în ultimii ani în România.Datele statistice arată că afacerile firmelor cu cod CAEN 8730 (activităţi ale caminelor de bătrâni si ale caminelor pentru persoane aflate in incapacitate de a se ingriji singure) au trecut în 2022 de pragul de 200 de milioane de lei, iar în următorii 5 ani ar putea trece de 600 milioane de lei, potrivit unei analize a companiei Frames, citată de news.ro. Spre comparaţie, în 2008, afacerile cu căminele de bătrâni nu depăşeau 4,61 milioane lei. Analiza vine în contextul scandalului zguduitor declanşat de azilele groazei.

• Jumătate de ţară, sub cod galben de vreme severă până sâmbătă seara. Rafalele de vânt depăşesc 50 km/oră

"Afacerile cu căminele de bătrâni au ajuns să reprezinte unul dintre business-urile cu cel mai mare potenţial din România. Pe fondul îmbătrânirii populaţiei, în următorii ani ar putea să îşi tripleze cifra de afaceri, în contextul în care peste 1,7 milioane de români, "decreţeii", vor ieşi la pensie", arată analiză realizată de firma de consultanţă Frames.

Datele statistice arată că afacerile firmelor cu cod CAEN 8730 (Activităţi ale caminelor de bătrâni si ale caminelor pentru persoane aflate in incapacitate de a se ingriji singure) au trecut, anul trecut, de pragul de 200 de milioane de lei, iar în perspectiva următorilor 5 ani, ar putea trece de 600 milioane de lei.

Faţă de anul 2021, business-ul celor 223 de firme active a crescut cu peste 50 de milioane de lei, de la 156,6 milioane lei în 2021 la 206 milioane lei în 2022. Spre comparaţie, în 2008, afacerile cu căminele de bătrâni nu depăşeau 4,61 milioane lei.

Şi profitul azilelor a crescut spectaculos. Media este de 3 angajaţi / societate

Şi profitabilitatea firmelor a crescut spectaculos, de la 31 de milioane de lei în 2021 la 45,7 milioane lei în 2022. În urmă cu 10 ani, căminele de bătrâni nu înregistrau un profit mai mare de 1 milion de lei. Profiturile spectaculoase înregistrate de căminele de bătrâni au fost realizate cu numai 1619 angajaţi în 2022, cu 300 mai mulţi decât anul precedent.

"Statisticile indică faptul că cele mai multe firme (170) au mai puţin de 10 angajaţi, iar media este de 3 angajaţi / societate. Să îţi deschizi un cămin de bătrâni sau chiar mai mult, un lanţ de centre de îngrijire a bătrînilor a devenit, aşa cum estimam într-o analiză Frames, un business de viitor.  Îmbătrînirea accelerată a populaţiei şi absenţa unui sistem de asistenţă socială la domiciliu fac ca tot mai multe persoane de vârsta a III-a să ajungă clienţi ai acestor cămine", afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Investitorii au intuit potenţialul acestui business, dovadă că numărul companiilor cu cod CAEN 8.730 a crescut de la 32 în 2010 la 228 în 2022.

"La cum arată datele statistice oficiale, legate de îmbătrânirea populaţiei, de valul uriaş de ieşiri la pensie din următorii 7-8 ani, ne aşteptăm ca acest tip de business să devină unul dintre cele mai profitabile din România în condiţiile în care statul nu asigură o alternativă - cămine de bătrâni de stat capabile să preia, gratuit, numărul mare de beneficiari. Ministerul Muncii, cel al Sănătăţii, Ministerul Familiei ar trebui să vină urgent cu o strategie naţională în acest domeniu, care să vizeze construcţia de cămine de bătrâni, de stat, cu fonduri europene", a mai spus managerul Frames.

Potrivit datelor statistice de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului, topul companiilor in funcţie de cifra de afaceri este condus de Asertivo Premium SRL din Bucureşti, cu un business de 7,7 milioane de lei în 2022 şi un profit net de 1,7 milioane de lei. Pe locul secund se află Corsica Obiect SRL din Bucureşti, cu afaceri de  5,61 milioane de lei şi un profit chiar mai mare, de 1,99 milioane lei.

Locurile următoare în top sunt ocupate de Miraflor SRL Bucureşti (5,48 milioane cifră de afaceri), Lukby by BLS SRL (4,69 milioane lei), Căminul Stejarul SRL (4,11 milioane lei), Geronto Life Med SRL (4,04 milioane lei), Casa Primitoare SRL (3,87 milioane lei), Enrom Management MT SRL (3,79 milioane lei), Care Center Sf. Maria SRL (3,76 milioane lei) şi Revera Independent SRL (3,63 milioane lei). Cele mai multe firme de profil se află în Bucureşti (48), Ilfov (41), Timiş (22), Argeş (21) şi Constanţa (14 firme).

Populaţia României, tot mai bătrână şi mai bolnavă

Pe an ce trece, populaţia României îmbătrâneşte şi devine tot mai bolnavă. Potrivit datelor furnizate de lnstitutul Naţional de Statistică, populaţia vârstnică a ţării noastre a depăşit-o cu peste 20% pe cea tânără, cu vârste de până în 14 ani, iar perspectivele următorilor ani indică o accentuare ale acestui fenomen.

Numărul bătrânilor de peste 65 de ani, de exemplu, a trecut de 3,8 milioane de persoane (17,5% din total), în timp ce numărul copiilor este de numai 3,19 milioane (14,5%). "În România nu există, în prezent, un sistem de suport pentru oamenii de vârsta a treia. Odată cu ieşirea la pensie, mulţi dintre ei se îmbolnăvesc, iar problemele financiare iau amploare, marea lor majoritate intrând în zona de sărăcie extremă. Pensiile mici, cheltuielile de nesuportat din punct de vedere financiar, accesul limitat la tratamente de specialitate, lipsa suportului din partea rudelor fac ca mulţi dintre ei să treacă printr-o adevărată dramă, iar rata ridicată a deceselor reflectă dimensiunea tragediei sociale", arată analiza Frames.

Decreţeii, o adevărată "bombă cu ceas"

În prezent, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%), o categorie care peste 10-15 ani va ieşi la pensie. "Decreţeii reprezintă o adevărată bombă cu ceas pentru sistemul de pensii şi asistenţă socială din România. Nu văd, în prezent, cum va reuşi statul să rezolve această problemă majoră, în condiţiile în care nu vine cu măsuri eficiente pentru stimularea natalităţii, pentru creşterea numărului de locuri de muncă etc", afirmă Adrian Negrescu.

În prezent, speranţa de viaţă a bătrânilor din România este printre cele mai scăzute din Europa. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalităţii, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer. Statisticile medicale arată că aproape jumătate din totalul deceselor sunt cauzate de comportamentele riscante în materie de sănătate, dezvoltate încă din perioada vieţii active.

Rata consumului de alcool şi a alimentaţiei nesănătoase raportate în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE.  Excesul de greutate, obezitatea şi fumatul sunt ridicate în România şi au crescut constant în ultimele două decenii. Potrivit studiului Frames, pe fondul acestor probleme, România are nevoie urgentă de un plan naţional de pregătire în zona asistenţei medicale de specialitate.

România are nevoie de 50.000 de asistenţi medicali

"Nevoia de personal din clinici, din spitale, din cabinetele medicale din ţară, de cămine de bătrâni este uriaşă şi va creşte semnificativ în următorii ani, pe măsura accentuării îmbătrânirii populaţiei. Chiar dacă numărul angajaţilor pregătiţi de noi şi de alte instituţii a crescut în ultimii ani, pe fondul migraţiei, multe dintre domeniile sanitare se confruntă cu o criză acută de personal, astfel că, raportându-ne la nivelul populaţiei, mai avem nevoie de cel puţin 50.000 de asistenţi medicali", arăta analiza.

Potrivit datelor Eurostat, în pofida creşterii numărului de angajaţi în ultimul deceniu, numărul de medici şi asistenţi medicali rămâne cu mult sub mediile UE. În 2019, existau 3,2 medici practicanţi la 1.000 de locuitori, acest raport fiind unul dintre cele mai scăzute din UE (media UE fiind de 3,9) şi 7,5 asistenţi medicali la 1.000 de locuitori (media UE fiind de 8,4).

În ţara noastră "rata mortalităţii evitabile este a treia cea mai ridicată din UE, principalele cauze ale acesteia fiind bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar şi decesele cauzate de consumul de alcool. Mortalitatea din cauze tratabile este de peste două ori mai mare decât media UE şi include decesele cauzate de cancer de prostată şi mamar care pot fi tratate", arată raportul State of Health in the EU - România 2021, realizat de Comisia Europeană.

Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Uman Locale din România, realizat de Banca Mondială şi BERD,  Vaslui are cea mai mare rată de marginalizare rurală din ţară, calculată ca acces la servicii medicale, de aproximativ 23% (aproape de patru ori mai mare decât media naţională), alături de alte opt judeţe (Iaşi, Covasna, Braşov, Botoşani, Galaţi, Bacău, Sibiu şi Mehedinţi), marginalizarea rurală existentă fiind de 9 – 15% din totalul populaţiei rurale.

Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor oficiale prezentate de firmele cu cod CAEN 8730 (Activităţi ale caminelor de bătrâni si ale caminelor pentru persoane aflate in incapacitate de a se ingriji singure), prezentate la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului. Estimările privind dinamica business-ului în orizontul 2023-2033 aparţin experţilor companiei de consultanţă Frames