Dunărea transportă anual peste 100 de tone de plastic în România. Care sunt zonele cele mai afectate de poluare

Sectorul românesc al Dunării transportă anual, în medie, 48,5 tone de microplastic (MiPs) şi 48 tone de macroplastic (MaPs), arată rezultatele unui studiu al Asociaţiei MaiMultVerde, publicate miercuri. Conform documentului, cele mai mari randamente de transport anual au rezultat pentru staţia de prelevare Moldova Veche, respectiv între 93 şi 100 tone de material plastic anual, dintre care 46-51 tone/an micro, 47-49 tone/an macro. De asemenea, în staţiile Gruia şi Isaccea, transportul anual este mai scăzut de aproximativ 3-4 ori, transmite Agerpres.

• Laurenţiu Reghecampf reclamă că i-au fost furate o barcă şi un Ferrari. DETALII la Observator 12:00, la Antena 1
• Armata cumpără rachete de ultimă generaţie Sidewinder cu 70 de milioane de dolari. SUA au aprobat tranzacţia

Specialiştii menţionează, în cadrul studiului de specialitate, că particulele de macroplastic (cu dimensiuni cuprinse între 5 mm - 2,5 cm) se macină în timp sub influenţa materialelor organice din apă şi se transformă în microplastic.

"Poluarea cu plastic a oceanului planetar reprezintă una dintre cele mai grave probleme de mediu la nivel global, organismele internaţionale estimând că până în anul 2050 este posibil să avem în ape mai mult plastic decât peşte. Odată ajuns în apă, plasticul se descompune foarte încet, desfăcându-se în bucăţi mici, cunoscute sub numele de microplastic - dimensiuni de maximum 5 mm. Macroplasticul, cu dimensiuni cuprinse între 5 mm şi 2,5 cm, a fost identificat în general la suprafaţa apei (0-0,6 m). Au fost identificate următoarele tipuri de particule de MiPs şi MaPs: fragmente poligonale sau aciculare, fragmente de folii subţiri sau ultrasubţiri / semitransparente şi / sau poroase, fibre, granule şi sfere (rare)", notează cercetarea.

Potrivit sursei citate, analiza compoziţională a condus la identificarea polietilenei (52-86%) şi polipropilenei (12-26%) în toate cele trei staţii de prelevare. Izolat, au fost identificaţi şi polistirenul cu 1% şi 13%, în probele prelevate de la Isaccea şi Moldova Veche, copolimerul etilenvinil - acetat (EVA) (Moldova Veche - vara) şi etilen-propilen-dien-monomer EPDM (Moldova Veche şi Isaccea).

Totodată, fragmente şi fibre de celuloză au fost descoperite în staţia de la Isaccea (vara) şi Moldova Veche, iar poliuretanul (PUR) a fost identificat izolat în staţia Isaccea, în sezonul de iarnă. În plus, acrilonitril-butadien-stirenul (ABS) a fost observat în plasticele colectate la Moldova Veche, în sezonul de toamnă.

La ce concluzii a ajuns studiul?

Studiul a fost efectuat pe durata a cinci sezoane, în perioada primăvară - iarnă 2022 şi primăvara anului 2023, în trei secţiuni, pe traseul românesc al Dunării, monitorizate de staţiile meteorologice ale Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA): Moldova Veche (km 23 după intrarea pe teritoriul României), Gruia (în aval de Porţile de Fier II) şi Isaccea (după ultimul afluent - râul Prut, înainte de Delta Dunării).

În cadrul celor 14 campanii s-au prelevat 135 de probe care au fost prelucrate şi analizate după separarea macroplasticului (MaPs) din proba totală de mase plastice (MPs), rezultând astfel aproximativ 270 de probe analizate pentru ambele categorii - microplastic şi macroplastic. Efectuat în cadrul programului "Cu Apele Curate", iniţiat în anul 2019 de Asociaţia MaiMultVerde studiul a fost inspirat de un raport anterior de monitorizare a două secţiuni ale Dunării pe teritoriul Austriei, respectiv la Aschach/Austria Superioară şi Hainburg/Austria Inferioară.

Derularea cercetării din România a fost asigurată de GWP România, în parteneriat cu Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ), Universitatea Dunărea de Jos Galaţi (UDJG) şi INHGA. De asemenea, a beneficiat de consultanţă din partea Romexim Bucureşti, privind selectarea locurilor de prelevare a probelor de aluviuni, şi a Universităţii de Resurse Naturale şi Ştiinţe ale Vieţii Viena (BOKU), pentru procesarea matematică a datelor experimentale.

Asociaţia MaiMultVerde, alături de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a organizat miercuri o conferinţă de presă dedicată Congresului Dunărenilor - ediţia a II-a, eveniment în care s-au prezentat concluziile întâlnirii cu autorităţile locale riverane Dunării, pe tema managementului deşeurilor, în vederea diminuării poluării fluviului.

La finalul Congresului, organizaţia de mediu a propus celor prezenţi o "Rezoluţie pentru protejarea fluviului Dunărea împotriva poluării cu plastic" - o listă cu zece propuneri care au ca scop adoptarea, în limita responsabilităţilor fiecărei instituţii semnatare în parte şi cu concursul tuturor instituţiilor semnatare, a Decalogului pentru Dunăre, menit să conducă la prevenirea şi reducerea poluării cu plastic a apelor fluviului pe teritoriul României. Pe de altă parte, în cadrul evenimentului au fost discutate oportunităţi de dezvoltare a localităţilor riverane Dunării din punct de vedere economic şi ecoturistic şi s-a propus traseul EuroVelo 6 din România, care îşi propune amenajarea a 3.000 km de piste pentru biciclete în următorii trei ani, şi înfiinţarea Ecorutei Dunărene.