Elevi protejați de bullying în școlile românești. Măsuri speciale din anul școlar 2020 - 2021

În fiecare școală sau liceu va fi înființat un grup de acțiune anti-bullying, din care vor face parte directorul unității, profesorul consilier local, trei profesori formați în problematica violenței, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților elevilor și un reprezentant al autorității locale.

• Reacţia ministrului Apărării după ce o nouă dronă a intrat în spaţiul aerian al României: "Nu există niciun pericol. Încercăm să asigurăm un climat de normalitate"

• Grup de acțiune anti-bulying în fiecare unitate de învățământ
• Școlile, obligate să adopte în Regulamentele Interioare "toleranță zero la violență"

Ministerul Educației a elaborat metodologia pentru Legea nr. 221/2019, prin care se urmărește combaterea bullying-ul în unitățile de învățămînt.

Fiecare școală va avea obligația de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul "școală cu toleranță zero la violență", informează Mediafax. Astfel, grupul de acțiune va urmări, preveni, identifica și rezolva gesturile de tip bullying, fie prin acțiuni verbale, cibernetice sau chiar fizice.

Potrivit edupedu.ro, normele indentifică șase tipuri de bullying:

Bullying elev-elev

Bullying elev-profesor

Bullying profesor-elev

Bullying părinte-elev, în spațiul școlii

Bullying părinte-profesor, în spațiul școlii

Bullying profesor-părinte, în spațiul școlii

Ce înseamnă bullying

Bullyingul verbal se caracterizează prin apelative denigratoare, tachinare, insulte, poreclire, țipete, sarcasm, minciună, bârfă, amenințări verbale, șantaj, jigniri repetate referitoare la: trăsături fizice sau psihice, orientarea sexuală, dizabilitate, gen, religie, etnie, naționalitate. Mai poate fi emoțional, adică nonverbal, iar asta înseamnă priviri sau gesturi amenințătoare repetate; intimidarea, gesturi de exludere, ignorare sau referitoare la situația socio-economică etc.

Bullyingul fizic se caracterizează prin lovire, bătaie, pus piedică, îmbâncire, plesnit, blocarea căii, înghesuire, împingere, agresiuni fizice diverse repetate etc.

Bullyingul relațional înseamnă comportamente repetate de: respingere, subminare, excludere, izolare, ignorare, intimidare, agresiuni sexuale (hărțuire, atingere, avansuri etc.), comportament ironic, răspândirea de zvonuri malițioase, insulte în locuri publice etc.

Conform sursei citate, un alt tip de bullying poate fi cel provocat prin deposedare de lucruri: comportamente repetate de cererede bani, bunuri sau echipamente, însoțite de amenințări; furt; provocarea sau forțarea de a fura, ascunderea de lucruri, vandalism, distrugere, incendiere etc.

Bullyingul cibernetic se poate caracteriza prin mesaje repetate supărătoare, amenințătoare, insultătoare, obscene, filmări/imagini/mesaje denigratoare la telefon, computer; ridiculizarea unui elev prin crearea unui profil sau a unui blog fals, conţinând informaţii umilitoare; publicarea online a unor videoclipuri sau poze personale fără acordul persoanei în cauză etc.

"Este datoria noastră, ca adulți responsabili, să-i apărăm, să-i protejăm pe copiii noștri prin educație, prin exemple pozitive. De aceea, Legea anti-bullying, însoțită de normele de aplicare, trebuie văzută ca un pas important pentru asigurarea demnității tuturor copiilor din România", a explicat Monica Anisie, ministrul Educației.