Ce prevede noua Lege a Apărării Naționale, în caz de război sau invadarea spațiului aerian. Explicațiile generalului (r) Cristian Barbu

Armata Română ar putea fi trimisă în misiuni speciale în afara ţării pentru a lupta cu ameninţările hibride. Asta prevede noua Lege a Apărării Naționale, care se referă în premieră la protejarea românilor care trăiesc în alte state. Militarii vor avea cadrul legal şi pentru a doborî dronele ruseşti care survolează ilegal spațiul aerian al ţării.

• SNSPA a decis nominalizarea lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace: "Este un politician atipic"

• Marius Gârlașiu, reporter Observator: Protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara țării. Este un concept introdus în premieră prin Legea Apărării Naționale. Concret: la propunerea premierului, președintele României poate dispune măsurile necesare în acest sens. În același timp, Parlamentul poate aproba angajarea forțelor armate, în misiuni desfăsurate pe teritoriul altor state, cu scopul de a contracara amenințările hibride. În acest caz, șeful statului este cel care propune trimiterea unor forțe militare sau non-militare în afara teritoriului național, după consultarea CSAT.

Asta ar permite protejarea cetățenilor români care trăiesc în Basarabia, de exemplu, în cazul în care Republica Moldova ar fi invadată de Armata Rusă. Experții contactați de Observator spun că legea inițiată de MApN nu presupune însă o intervenție militară directă. În acest caz, ar fi nevoie de un acord special prin care statul român să ofere altor țări garanții de securitate.

• Cristian Barbu, general (r.), fost rector Academia Tehnică Militară: Nu trebuie să vedem neapărat desfășurarea de tancuri, de artilerie, de avioane pentru a contracara un atac hibrid. Să zicem că rușii intră în Transnistria, teritoriu al Republicii Moldova. România intră în acțiune militară acolo în mod direct? Doar dacă există un acord între cele două state în domeniul securității și un angajament din partea României că ar interveni

Armata Română ar putea interveni şi pentru a ajuta alte țări în cazul unei agresiuni

• Cristian Barbu, general (r.), fost rector Academia Tehnică Militară: Participarea noastră militară este posibilă numai în două condiții foarte clare: participare în trupe NATO, sub comandă NATO sau acorduri bilaterale care prevăd astfel de acțiuni militare.

Nouă lege a Apărării prevede că Poliția, Jandarmeria și toate forțele aflate în subordinea MAI ar trece sub comanda Armatei în cazul în care România ar fi atacată. 

În caz de război, apărarea țării se va face prin Centrul National Militar de Comandă - o structură aflată în subordinea CSAT și condusă de Șeful Statului Major al Armatei. În Capitală si în toate județele țării se vor înființa comandamente conduse de ofițeri cu rang înalt. 

Același proiect reglează situatia în care Armata Română este implicată în operațiuni militare sub umbrela NATO. Sau cazul în care soldații români iau parte la misiuni de luptă în cadrul unor Coaliții de state, fără implicarea NATO. În acest caz, MApN poate ceda comanda trupelor române către un comandant străin. În mod similar, Armata Română poate să preia controlul unor forțe din alte state, iar condițiile pentru transferul de autoritate se stabilesc prin Hotărâre CSAT.

Undă verde: Armata Română va putea doborî dronele rusești care invadează spațiul aerian al țării

În plus, după adoptarea legii, Armata va putea acționa pentru a doborî dronele rusești care intră în spațiul aerian al României. 

• Cristian Barbu, general (r.), fost rector Academia Tehnică Militară: Orice om își dă seama că e una să am o deviere de 1-2 kilometri și altă e să mă duc 23 de kilometri. Păi mă gândesc că următorul poate să fie 50 de kilometri și dacă mai creștem așa ajungem prin București cu chestia asta.

Ultima dronă rusească a căzut în Insula Mare a Brăilei, la 7 kilometri de orașul Brăila și la 23 de kilometri de granița cu Ucraina.