Comoară neaşteptată, ascunsă la subsolul unui muzeu din Iaşi. Ce au descoperit mai mulţi elevi de clasa a 8-a care vizitau clădirea cu profesoara lor

O casă din Iaşi, construită în 1839, ascunde în subsolul său o comoară neaşteptată. Şi nu spun cuvinte mari, dedesubtul clădirii în care a locuit chimistul Petru Poni, sunt zeci de roci, minerale şi flori de mină. Locul, despre care nici localnicii nu ştiu prea multe, a fost însă premiat internaţional. Iar pentru câţiva elevi norocoşi a devenit mediul perfect pentru o lecţie de chimie. 

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Pentru aceşti elevi din clasa a opta, ora de chimie a devenit mult mai atractivă în momentul în care au păşit în subsolul muzeului Poni Cernătescu din Iași. 

Cecilia Foia, profesoară de chimie: Ora de chimie desfăşurată într-un astfel de cadru mai puţin formal îi atrage foarte mult. Le deschide curiozitatea şi atunci, evident, şi dorinţa de a învăţa.

Deși învaţă chiar vis a vis de muzeu, copiii nici măcar nu bănuiau ce comoară ascunde acesta

Oana Florescu, muzeograf: Este amenajat ca un spaţiu care să recreeze locul de unde se extrag mineralele. Este o atmosferă de mină, putem spune că într-adevăr este o mină de minerale.

Clara Mihociu, reporter Observator: Florile de mină rămân printre cele mai spectaculoase elemente ce pot fi văzute aici la mina muzelului Poni Cernătescu de la Iaşi. Una dintre cele mai atrăgătoare rămânea aceasta. Trandafirul Deşertului. Este, de fapt, nisip cristalizat, şi a fost adusă din Sahara. 

Pentru creearea acestui spaţiu au fost folosiţi bani de la Ministerul Culturii, iar rezultatul a fost şi premiat în anul 2012 la nivel internaţional. 

Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii Iaşi: Am reuşit să transformăm acest loc într-un spaţiu didactic şi muzeal dar şi atractiv, dându-i o valoare aparte şi, de ce nu, poate într-un loc în care nu suntem obişnuiţi cu minerale, putem spune că Iaşi are o mină deschisă. 

Petru Poni, fondatorul şcolii româneşti de chimie, a cercetat peste 80 de minerale din diverse zone ale ţării şi chiar a descoperit două noi, numite de el broștenită și badenită.