Comuna din România unde oamenii trăiesc mai mult şi sunt mai sănătoşi. 70% dintre localnici au atins deja 80 de ani

Un demers în premieră pentru România va aduce la lumină secretele vieţii lungi. Vorbim despre proiectul "Harta Longevităţii în România", derulat de Senatul Ştiinţific al Fundaţiei Dan Voiculescu pentru dezvoltarea României, care analizează zonele din țară unde oamenii trăiesc o viață mai lungă și mai sănătoasă. Vom afla la final care sunt factorii ce contribuie la longevitate în țara noastră.Haideţi să aflăm împreună povestea comunei Pardoși din județul Buzău.

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Localitatea Pardoşi din judeţul Buzău mai are doar 315 locuitori. De zece ori mai puţin decât avea înainte de Revoluţie.

Iulian Preda – primar Pardoși: Depopularea a început după masiv, după alunecările de teren din care au avut loc înainte de revoluție 77 și 81 pentru comuna avea peste 3000 de locuitori și o zonă era bine dezvoltată economic și agricol. Ca urmare a alunecărilor, mulți au fost strămutați în zone apropiate Râmnicului comuna Valea Râmnicu, comuna Grebunu.

Gheorghe Porumb, localnic: Când cu fugiturile atunci nu mi-a făcut. Vream să plec și eu cu... dar nu, nu mi-a făcut actele astea, nu mi-a dat niciun fel de despăgubire şi am rămas aici.

Nu are regrete pentru că a rămas într-un mediu în care oamenii trăiesc mult şi sunt sănătoşi chiar şi la 80 de ani. De altfel, 70% dintre locuitorii din Pardoşi au atins deja această vârstă.

Nicolae Chiriac, localnic: Bunicul meu a trăit 96, tatăl meu 96, mama mea 80 de ani, 90 de ani.

Valerică Asanache, localnic: N-am dus lipsă de nimic. Da... Cartofi de grădină, ceapă de grădină, tot, ardei, țuică de prune, bem câte un părut dimineața, la prânz unu. Eu am băut toată viaţa mea, dar am băut cât a trebuit, nici mai mult, mai puțin.

Cu sau fără un păhărel, oamenii lucrează în sat de dimineaţa până seara. Mâinile lor muncite nu îşi găsesc starea nici atunci când stau.

Florica Darie, localnică: Mă scol dimineață dau la curcan, dau la pui, mătur, scutur, spăl vasele, treburile de casă…Mai prin grădină mai sap, mai prășesc, mai mătur, mai greblez.

Nicolae Chiriac, localnic: De dimineața și până seara am activitate în grădină: vie, roșii, ardei, curcănei, pui, rațe, porc. Dacă nu fac nimic nu mă simt bine.

Sunt obişnuiţi de mici cu munca. Dar niciodată nu au considerat-o a fi o corvoadă. Mai ales că în copilărie o împleteau cu distracţia.

Florica Darie, localnică: Copilăria mea a fost foarte frumoasă. Mă trimitea tatăticu cu oile. Mă duceam cu oile. Eram mică și mă duceam cu oile, cu cârlanul vara. Asta asta am făcut acasă cât am fost acasă.

Niţă Manda, localnic: Ne duceam, jucam și noi mingea, eram copii, eram mulți atunci ce să mai... și jucăm și noi mingea, aveam un teren acolo și ne reîntoarcem înapoi și plecăm, luam cârlanii, boii, ce avem vacă, acolo.

În schimbul muncii, copiii de atunci nu aşteptau nimic. Erau bucuroşi să o facă, mai ales că ştiau că le va asigura oricând o cină copioasă cu ingrediente naturale.

Florica Darie, localnică: Ne făcea ciorbă de păstai, ciobră de pasăre avea tăticu 80 de oi şi mâncam brânză, tot mâncam numai din curte. Făcută de asta… Nu ne ducem să cumpărăm ca acuma cum se duce acuma și cumpără de la magazin orice.

Proiectul de cercetare "Harta longevității în România", desfășurat la nivel național de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, analizează factorii care influențează longevitatea seniorilor din localitatea Pardoşi, urmând să prezinte concluziile.