Tradiţii şi legende de Mărţişor. Ce simbolizează şnurul împletit dintr-un fir alb şi unul roşu

Mărțișorul, un șnur bicolor alb-roșu, este un simbol ancestral românesc al trecerii de la iarnă la primăvară, având o semnificație profundă de reînnoire și echilibru. Inclus în lista Patrimoniului Imaterial UNESCO în 2017, Mărțișorul aduce speranță, bucurie, iubire și armonie celor care îl oferă sau îl primesc.

• Zelenski spune că nu îi datorează scuze lui Trump, după confruntarea din Biroul Oval: "Acest tip de dispută nu este bun. Pentru niciuna dintre părţi"

Originea și Semnificația Mărțișorului

Potrivit legendei, Dochia ar fi fost cea care a tors șnurul Mărțișorului, reprezentând ciclul vieții, al luminii și întunericului, al verii și iernii, al principiilor complementare masculin-feminin. În trecut, Mărțișorul consta într-un bănuț de aur legat cu un fir împletit din mătase albă și roșie, purtat la gât până la întâlnirea primului trandafir înflorit.

Mărțișorul în Tradiție și Folclor

Obiceiul dăruirii Mărțișorului este atestat nu doar la români, ci și la bulgari („Martenița”), albanezi și macedoneni. În lumea rurală, acesta era folosit ca amuletă protectoare împotriva bolilor și a nenorocului. Copiii purtau o monedă de argint legată la mână cu un fir alb-roșu, pe care ulterior îl legau de ramurile unui pom roditor. Țăranii prindeau același fir la vite pentru a le asigura sănătatea și fertilitatea.

Variante Regionale ale Mărțișorului

În unele sate din Moldova, șnurul era confecționat doar din lână roșie sau neagră, amintind de amuletele contra deochiului.

Localnicii din satul Hagi-Curda (Ucraina) foloseau Mărțișoare tricolore, în combinații de roșu-alb-verde sau roșu-alb-negru.

Moldovenii stabiliți în nordul Caucazului la mijlocul secolului XIX au păstrat varianta Mărțișorului cu fir negru, simbolizând echilibrul cosmic.

Mărțișorul Și Tradițiile Anului Nou Agrar

Cercetătorii consideră că Mărțișorul este legat de vechi ritualuri ale Anului Nou, celebrat odinioară în martie, conform ciclurilor vegetative și astronomice. Studiile arheologice indică descoperirea unor amulete similare, datând de peste 8.000 de ani, constând în pietricele perforate și vopsite alternativ în alb și roșu.

Legendele Mărțișorului

O veche poveste spune că Soarele s-a încarnat într-o fată frumoasă, furată de un zmeu și închisă în palatul său. Un tânăr viteaz a eliberat-o, dar s-a prăbușit răpus de răni. Sângele său, scurs pe zăpadă, a făcut să răsară primii ghiocei, vestitori ai primăverii și ai vieții. Această legendă explică simbolistica roșului (viață, sacrificiu, iubire) și albului (puritate, renaștere, speranță).

O altă poveste legată de Mărțișor provine din Moldova: frumoasa Primăvară a protejat un ghiocel fragil de furia Iernii, rănindu-se la deget. Sângele ei a dat putere florii, marcând triumful vieții asupra gerului.

Mărțișorul Astăzi – De la Talisman la Cadou Virtual

Dacă odinioară Mărțișorul era purtat ca talisman protector, astăzi a devenit un accesoriu de modă, realizat din fir de bumbac, argint sau aur. De asemenea, a căpătat o formă digitală, fiind oferit virtual pe platformele de socializare prin imagini și animații simbolice.

Pe 6 decembrie 2017, Mărțișorul a fost recunoscut oficial ca parte a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității de către UNESCO, consolidându-și statutul de tradiție valoroasă și identitate culturală a popoarelor din Europa de Est.