Momentul în care Austria s-a răzgândit brusc privind Schengen, cu 3 săptămâni înainte de vot. Profesor din Viena: "Este un mic şantaj"

Pierdem şi noi, pierd şi ei! Austria, care ne-a refuzat intrarea în spaţiul european de liberă circulaţie, are de suferit şi ea. În România sunt aproape două mii de companii cu acţionari majoritar austrieci. Şi pentru aceste firme timpul pierdut la graniţe înseamnă profit scăzut. Alt lucru de neînţeles este modul în care politicienii de la Viena au întors spatele unor întrebări fireşti.

• Ce lideri europeni ar putea participa la summitul convocat de Macron, după ce SUA au exclus Europa de la negocierile de pace

Dr. Alexandru Todericiu, analistul politic: Este un moment dificil, un moment disensual al relaţiilor între România şi Austria. Este o situaţie care ne dă tuturor de gândit şi fiecare pentru sine are de hotărât ce schimbă această situaţie în atitudinea lui faţă de Austria sau faţă de România.

Daniela Pisoiu, profesor universitar Viena: E un mic şantaj. Ei în aceste condiţii trebuie să arate pe plan intern că fac ceva, că iau o poziţie dură

Opoziţia Austriei a apărut brusc acum trei săptămâni

Pe 16 noiembrie, Viena era de acord cu extinderea spaţiului Schengen. Două zile mai târziu, acelaşi ministru austriac de interne care semnase documentul la Bucureşti, se răzgândea. Peste alte 48 de ore, Klaus Iohannis îl primea la Cotroceni pe directorul general OMV, Alfred Stern. Cerea atunci austriecilor să nu mai tergiverseze începerea exploatărilor de gaze din Marea Neagră. După două zile, cancelarul Austrei spunea răspicat că nu vrea România în spaţiul Schengen. Reprezentantul statului în consiliul de administraţie al OMV crede că Bucureştiul ar putea cere despăgubiri Vienei.

Răzvan Nicolescu, reprezentantul statului în Consiliul de Administraţie al OMV Petrom: Din punct de vedere economic, pierdem 200 de milioane de euro pe lună. Având costuri de transport mai mari, avem volum de transporturi mai mic. E un banditism politic.

Austria este unul dintre cei mai importanţi parteneri economici ai României. La sfârşitul anului trecut, investiţiile austriece în ţara noastră totalizau peste 12 miliarde de euro. Sunt domenii strategice, de la petrol şi gaze, până la bănci şi exploatarea lemnului. Însă par bani bine investiţi. Cele aproape 1400 de companii cu acţionariat majoritar austriac au avut în 2021 afaceri de 84 de miliarde de lei, din care au scos un profit de peste 7 miliarde.

Rareş Bogdan: Au venit cu un nou subiect. Că România nu ar respecta companiile austriece prezente în România sau că ar veni cu rele tratamente. 34% din sistemul bancar este deţinut de bânci cu capital austriac. 63% din totalul capitalului prezent în zona asigurărilor este din Austria. Zona exploatării lemnului. Cea mai mare companie, cu staţii de alimentare şi două rafinării, este din Austria.

România nu a scăpat de cozile interminabile la vămi 

Austria este şi una dintre destinaţiile preferate ale românilor. Oficial, peste 140.000 de români stau acolo, iar alţi 400.000 merg anual la Viena sau în staţiunile de schi. Toţi vor fi nevoiţi să stea în continuare la cozi interminabile pentru a intra în spaţiul european de liberă circulaţie. Vor pierde timp, iar companiile de transport şi clienţii lor vor pierde bani, cu camioane blocate la vămi.

Ovidiu Moldovan, şofer de tir din 2006: Foarte rău din partea lor, tura trecută am stat 6 ore. Nu ştiu de ce nu ne vor, au ei motivele lor, asta e politică!

Şofer: Stau de o oră aici ca să trec o vamă în Comunitatea Europeană. Este inadmisibil.

Şofer: Mergem înainte, cum am făcut şi până acuma. Înainte, înapoi, aşteptăm ore întregi, asta e.

Şi asta nu e tot. Cu două frontiere de trecut, vara, în plin sezon estival, un drum din Bucureşti până în Salonic poate dura şi peste jumătate de zi. Primul hop este la Giurgiu, unde în orele de vârf pierdem mai bine de o oră şi jumătate. După ce traversăm Bugaria, dăm de graniţa cu Grecia, unde timpul de aşteptare poate ajunge la câteva ore. Intrarea în Schengen ar face ca şoferii să poată trece fără control peste graniţe, aşa că ar ajunge cu circa patru ore mai devreme.

Intrarea României în Schengen ar însemna şi proceduri simplificate în aeroport. După check-in şi controlul bagajelor, am putea ajunge direct la poarta de îmbarcare aunci când călătorim spre sau dintr-un alt stat din Schengen.