NATO a început crearea coridorului militar România-Bulgaria-Grecia. Trupele şi armamentul vor ajunge rapid pe flancul estic în caz de atac

România a semnat scrisoarea de intenţie pentru crearea coridorului militar care va străbate flancul de est al NATO. Planul prevede interconectarea a patru porturi precum și a infrastructurii și rețelelor rutiere corespunzătoare.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Coridorul va lega oraşele-port Salonic și Alexandroupolis din Grecia, de Varna din Bulgaria și Constanța din România, patru orașe strategice pentru NATO datorită apropierii lor de granița de est a alianţei, relateză publicaţia greacă Kathimerini. "Toate cele patru au porturi, cale ferată și o rețea de drumuri care contribuie în mod decisiv la trimiterea forțelor aliate pe flancul estic al NATO", a spus o sursă militară de rang înalt pentru presa greacă. 

Luna trecută, presă britanică a relatat despre că NATO creează o serie de coridoare care ar urma să fie folosite pentru a transporta mai rapid trupe americane şi tehnică militară prin Europa în cazul unui război cu Rusia. 

Ce presupune Coridorul de Mobilitate Militară între România, Bulgaria și Grecia

Acordul permite mutarea forțelor militare dintr-un loc în altul, atât în interiorul Europei, cât şi în afara ei, precum și trecerea fără probleme a punctelor de frontieră în cadrul misiunilor, reducând semnificativ timpul și birocrația.

În plus, amintesc grecii, în România se creează cea mai mare bază NATO din Europa, cu o suprafață de 30 de kilometri pătrați și cu o capacitate de a găzdui 10.000 de militari și civili, referindu-se la modernizarea bazei de la Mihail Kogălniceanu. Baza de la Mihail Kogălniceanu va găzdui în curând o parte din logistica și personalul de la baza Ramstein din Germania, pe măsură ce interesul alianței se îndreaptă mai spre est din cauza amenințării ruse, mai scriu grecii. 

Acordul pentru crearea Coridorului de Mobilitate Militară Armonizată nu include doar transport, porturi și rețele rutiere, ci se extinde și la instalații, la apărarea acestora împotriva amenințărilor, la coordonarea cu agențiile implicate, acorduri interguvernamentale, măsuri de securitate, precum și la probleme de cazare, hrană, etc.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale acordului este că asigură un răspuns mai rapid și trimiterea de întăriri în cazul în care una dintre cele trei țări este amenințată sau atacată. Coridorul servește și intereselor greceşti din regiunea greacă "Macedonia de Est și Tracia". În această direcție contribuie și extinderea rețelei NATO de combustibili, inițial prin legătura cu Bulgaria și apoi cu România, mai explică grecii. 

Comunicatul MApN despre Coridorul de Mobilitate Militară între România, Bulgaria și Grecia

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a semnat miercuri, 10 iulie, în cadrul unei ceremonii desfășurate în marja Summitului de la Washington, Scrisoarea de Intenție pentru crearea unui Coridor de Mobilitate Militară între România, Bulgaria și Grecia.

Această inițiativă marchează un progres semnificativ în întărirea capacităților de apărare și descurajare ale NATO în regiune. În contextul Summitului NATO de la Vilnius din 2023, s-a convenit asupra necesității de a consolida postura de descurajare și apărare a Alianței prin adoptarea de noi planuri de apărare și accelerarea adaptării militare. Această adaptare include capacitatea de a suplimenta forțele și echipamentele și de a asigura suportul logistic, prin facilitarea tranzitului transfrontalier de forțe și capabilități, chiar și pe timp de pace.

Proiectul își propune optimizarea coridoarelor de transport pentru a răspunde cerințelor de mobilitate militară, prin  crearea unor rute de aprovizionare (rutiere și feroviare) între statele participante, reducerea birocrației pe timp de pace și maximizarea eficienței în situații de urgență și criză, ținând cont de inițiativele NATO și naționale. 

Scrisoarea de Intenție semnată de Grecia, Bulgaria și România se aliniază strâns cu prioritățile NATO de asigurare a apărării colective, îmbunătățirea capacităților de reacție rapidă și creșterea interoperabilității între națiunile membre, contribuind la o repartizare echitabilă a responsabilităților între Aliați.

"Colaborarea strânsă cu Bulgaria și Grecia ne va permite să răspundem mai eficient provocărilor de securitate actuale și viitoare. Vom continua discuțiile și vom rămâne deschiși și altor inițiative similare, care să ducă la consolidarea rolului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice", a subliniat ministrul Tîlvăr.

Proiectul va beneficia de inițiativele existente la nivelul Uniunii Europene, vizând o abordare coordonată între NATO și UE în domeniul mobilității militare. Implementarea proiectului la nivel național va necesita eforturi concertate între diverse instituții, implicând întregul spectru guvernamental.