Operele lui Brâncuşi bat iar la poarta UNESCO. La 85 de ani de la inaugararea lucrărilor din Târgu-Jiu, autorităţile se chinuie să le restaureze

A făcut piatra să cânte pentru omenire, iar noi nu suntem în stare să-i cinstim moştenirea aşa cum se cuvine. La 85 de ani de la inaugurarea capodoperelor de la Târgu Jiu - Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Coloana fără Sfârșit - autorităţile se chinuie să le restaureze. Şi tot în al 85-lea ceas, statul român speră să primească, în câteva luni, o veste bună de la UNESCO. Din 1991, aşteptăm introducerea Ansamblului Monumental din Târgu Jiu în patrimoniul mondial.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Au trecut exact 85 de ani de la inaugurarea Ansamblului Calea Eroilor, din care fac parte Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi splendida "Coloană fără sfârșit". "Eu sunt un mare admirator al lui Brâncuși. Îl consider unul din primii zece oameni geniali ai României", spune un turist. Doar că, în tot acest timp, nu am avut grijă cum trebuie de moştenirea lăsată. Coloana fără Sfârșit are nevoie și mai mare de restaurare. Din cauza ploilor acide și a lipsei intervențiilor, pe aproape toate modulele monumentului au apărut pete negre. Ultima dată, Coloana a fost restaurată acum 20 de ani.

Doar în acest an, Institutul de Patrimoniu a alocat 400.000 de lei pentru restaurare

"Discutăm de o operațiune care este foarte scumpă. Trebuie să ne gândim cu seriozitate că este în al 85-lea an și ansamblul de la Târgu Jiu are toate șansele să intre în Patrimoniul Mondial UNESCO", a declarat Adrian Tudor, consilier local şi consultant în dosarul depus la UNESCO. O decizie este aşteptată în câteva luni, după ce ansamblul a fost inspectat în vară de experți de la Paris. Doar în acest an, Institutul de Patrimoniu a alocat 400.000 de lei pentru restaurare.

"Nevoia de restaurare este mare. Nu este o treabă ușor de făcut. Lucrăm cu cei mai buni specialiști din țară", a declarat Adrian Bândea, director Centrul Brâncuși. Nici la Hobiţa, în satul natal al marelui sculptor, nu ne-am îngrijit mai bine de ce ne-a lăsat Brâncuşi. Abia acum, primăria a preluat ce a mai rămas din casa în care a copilărit marele sculptor şi încearcă să o salveze cu bani de la Ministerul Culturii. Până atunci, capodopere precum Sărutul, Pasărea Măiastră, Pasărea în văzduh sau Muzele pot fi admirate la Timişoara, într-o expoziție-eveniment. Cele peste 100 de sculpturi împrumutate din marile muzee ale lumii pot fi admirate până la finalul lui ianuarie.