Parlamentul European cere legalizarea căsătoriilor pentru persoanele de acelaşi sex în întreg blocul comunitar

Parlamentul European cere legalizarea căsătoriilor şi parteneriatelor pentru persoanele de acelaşi sex în întreg blocul comunitar, deci inclusiv în România. Rezoluţia votată de europarlamentari prevede ca membrii comunităţii gay să poată să îşi exercite dreptul întemeierii unei familii şi de liberă circulaţie pe teritoriul UE.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Totodată, documentul îndeamnă toate țările UE să accepte ca părinți legali adulții menționați în certificatul de naștere al unui copil. Comisia europeană a subliniat că România, Ungaria şi Polonia ar putea primi sancţiuni pentru discriminarea persoanelor din comunitatea LGBTQ şi nerespectarea valorilor europene. 

„Uniunea Europeană ar trebui să elimine toate obstacolele cu care se confruntă persoanele LGBTIQ atunci când își exercită drepturile fundamentale, afirmă eurodeputații. Într-o rezoluție referitoare la drepturile persoanelor LGBTIQ în UE (adoptată cu 387 voturi pentru, 161 împotrivă și 123 abțineri), Parlamentul European subliniază că acești cetățeni ar trebui să își poată exercita pe deplin drepturile, inclusiv dreptul la liberă circulație, oriunde în Uniune”, arată un comunicat al Parlamentului European.

Potrivit rezoluției, căsătoriile sau parteneriatele înregistrate constituite într-un stat membru ar trebui să fie recunoscute în toate statele membre în mod uniform, iar soții și partenerii de același sex ar trebui tratați în același mod ca și cei de sex opus. De asemenea, rezoluția îndeamnă toate țările UE să accepte ca părinți legali adulții menționați în certificatul de naștere al unui copil. În general, deputații doresc ca familiile LGBTIQ să aibă același drept la reîntregirea familiei ca și cuplurile de sex opus și familiile acestora. Pentru a se asigura că copiii nu devin apatrizi atunci când familiile lor se mută într-un alt stat membru, eurodeputații susțin că familiile ar trebui să beneficieze de același tratament în întreaga UE. În cele din urmă, eurodeputații iau act de discriminarea cu care se confruntă comunitățile LGBTIQ din Polonia și Ungaria. Parlamentul solicită luarea unor măsuri suplimentare la nivelul UE (proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, măsuri judiciare și instrumente bugetare) împotriva acestor țări.

Parlamentul European cere Comisiei Europene să sancţioneze România

Parlamentul European atrage atenţia şi asupra ţării noastre, cerând „Comisiei Europene să ia măsuri împotriva României pentru eşecul său repetat de a respecta hotărârea CJUE în speţa Coman, Hamilton şi Asociaţia ACCEPT şi pentru lipsa remediilor legale care au obligat reclamanţii să se adreseze la CEDO pentru apărarea dreptului lor şi compensaţii.” (punctul 10 al Rezoluţiei PE).

Adrian Coman şi Clai Hamilton au fost recunoscuţi ca soţi şi, implicit, ca familie, de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi de Curtea Constituţională a României (CCR) în vara anului 2018. Mai mult, aceste două decizii reprezintă cele mai importante precedente juridice stabilite în ultimul deceniu pentru egalitatea persoanelor LGBTI în Uniunea Europeană şi în România. Decizia CJUE, care stabileşte recunoaşterea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex  în dreptul european, cel puţin în materia liberei circulaţii, este una obligatorie pentru instanţele şi autorităţile publice din România. Decizia CCR recunoaşte, pentru prima dată, dreptul la viaţă de familie al femeilor lesbiene şi bărbaţilor gay în România şi indică, încă din 2018, faptul că Parlamentul trebuie să adopte o lege care să protejeze aceste familii.

În ultimii trei ani, ambele decizii au fost ignorate de puterea executivă, legislativă şi judecătorească. Instanţele, care ar fi trebuit să soluţioneze cazul de discriminare iniţiat de Adrian, Clai şi ACCEPT împotriva Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) şi Ministerului pentru Afaceri Interne, au eşuat. Judecătoria Sector 5 şi Tribunalul Bucureşti au invocat din oficiu excepţii procedurale, clamând o aberantă lipsă de interes a părţilor pentru rezolvarea cauzei, în loc să aplice deciziile instanţelor superioare. Astfel, judecătorii celor două instanţe au negat accesul nostru la justiţie şi la o soluţie pentru problema de fond: imposibilitatea soţilor Coman-Hamilton de a locui ca familie în România, din cauza refuzului IGI de a emite în 2013 un permis de şedere pentru Clai (cetăţean american), motivând discriminatoriu că România nu recunoaşte căsătoriile între persoane de acelaşi sex încheiate în afara ţării. În urma eşecului justiţiei la nivel naţional, soţii Coman-Hamilton şi Asociaţia ACCEPT s-au adresat CEDO, procesul debutant pe 1 martie 2021. CEDO va dezbate încălcarea dreptului lor la căsătorie, nediscriminare, viaţă de familie şi acces la justiţie.

„Solicităm Guvernului României aplicarea de urgenţă a tuturor deciziilor CJUE şi CEDO care au constatat că România încalcă drepturile persoanelor LGBTI în domeniul liberei circulaţii, vieţii de familie, recunoaşterii juridice a identităţii de gen, libertăţii întrunirilor publice şi protecţiei faţă de infracţiuni motivate de homofobie şi transfobie. Aplicarea acestor măsuri, concret, înseamnă elaborarea de legislaţie şi politici publice, în cooperare cu societatea civilă LGBTI, pentru a stopa aceste violări de drepturi. Respectarea acestor decizii e o componentă esenţială a statului de drept, garantat prin Constituţie şi monitorizat în continuare de partenerii noştri europeni”, a declarat Teodora Roseti Ion Rotaru, directoare executivă a ACCEPT.

În tot acest timp, practica autorităţilor nu s-a schimbat; Parlamentul nu a reglementat parteneriatul civil şi Guvernul nu a coordonat o reformă administrativă care să armonizeze legislaţia naţională cu cea europeană în materia liberei circulaţii pentru cetăţenii europeni. Această din urmă problemă este analizată şi de Comisia Europeană, care a declanşat în august 2020 o procedură de pre-infringement împotriva României, ultimul pas înainte de declanşarea procedurii judecătoreşti la CJUE pentru încălcarea legislaţiei UE prin neîndeplinirea obligaţiilor de către un stat membru. Prin procedura de pre-infringement se încearcă un dialog cu statul, înainte de a fi trimis în judecată de către Comisia Europeană.

Drepturi egale pentru persoanele LGBTIQ

Rezoluţia cuprinde o altă prevedere, cea de la punctul 8, prin care i se cere Comisiei Europene „să propună (o) legislaţie care să impună tuturor statelor membre să recunoască adulţii menţionaţi într-un certificat de naştere eliberat într-un alt stat membru ca părinţi legali ai copiluluia, indiferent de sex sau starea civilă a adulţilor şi solicită tuturor statelor membre să recunoască căsătoriile sau parteneriatele înregistrate în alt stat membru”.

Votul de luni este un mesaj clar transmis de Uniunea Europeană către instituţii şi statele membre de a avansa în reglementarea unor legi şi politici publice care să asigure drepturi egale pentru persoanele LGBTIQ. Această rezoluţie continuă acţiunile PE pentru egalitate LGBTI, precum rezoluţia Parlamentului European din martie 2021 care declară spaţiul Uniunii Europene o „Zonă de Libertate pentru Comunitatea LGBTIQ”. Comisia Europeană aplică deja de un an Strategia pentru Egalitate Persoanelor LGBTIQ adoptate în luna noiembrie 2020. Asociaţia ACCEPT salută aceste iniţiative ale Uniunii Europene prin care se urmăreşte ca toţi cetăţenii europeni să beneficieze de drepturi egale, indiferent de indiferent de orientarea sexuală sau identitatea de gen.