Eurobarometru: Banii UE pentru redresare ar trebui să ajungă doar în țări care respectă statul de drept și democrația
Rezultatele sondajului coordonat de Parlamentul European: patru din cinci respondenți afirmă că UE ar trebui să acorde fonduri doar statelor membre care respectă principiile democratice și statul de drept. 60% dintre europeni se așteaptă ca proiectele NextGenerationEU să ajute țara lor să depășească efectele negative economice și sociale cauzate de pandemia de coronavirus. 41% pun sub semnul întrebării capacitatea guvernelor lor naționale de a utiliza fondurile în mod corespunzător.
De Redactia Observator la 10.09.2021, 11:15
În cel mai recent sondaj, patru din cinci respondenți (81%) afirmă că UE ar trebui să acorde fonduri numai statelor membre care respectă statul de drept și valorile democratice. „Poziția Parlamentului European a fost una clară, și anume că fondurile UE de redresare nu trebuie să ajungă la guverne care nu respectă valorile democratice fundamentale sau nu susțin statul de drept. Acest sondaj confirmă faptul că o majoritate covârșitoare a cetățenilor UE sunt de acord cu această poziție. Cine subminează în mod constant valorile UE, nu ar trebui să se aștepte să primească fonduri UE.”, a declarat președintele Parlamentului European David Sassoli.
Un sondaj Eurobarometru publicat astăzi de Parlamentul European înainte de dezbaterea privind Starea Uniunii Europene din 15 septembrie arată un sprijin public clar pentru transparența și controlul eficace al fondurilor UE acordate în cadrul programului NextGenerationEU. Potrivit sondajului, 53% dintre cetățenii UE (58% în România) sunt pe deplin de acord că trebuie să existe un control eficace, iar alți 32% (29% în România) tind să fie de acord. Numai 8% dintre respondenți, în medie la nivelul UE, nu împărtășesc această opinie. Aceasta este o poziție împărtășită de Parlamentul European, care evaluează în prezent îndeaproape planurile naționale împreună cu Comisia pentru a se asigura că aceste fonduri sunt utilizate în conformitate cu obiectivele unei societăți europene mai ecologice, mai digitalizate și mai reziliente.
Cetățenii evaluează pozitiv premisa programului de redresare al Uniunii Europene în valoare de 800 miliarde EUR: Trei din cinci cetățeni (60%) cred că proiectele NextGenerationEU vor ajuta țara lor să depășească efectele negative economice și sociale cauzate de pandemia de coronavirus. 59% dintre cetățeni afirmă, de asemenea, că programul va ajuta țara lor să fie mai bine pregătită pentru provocările viitoare. În acest context, sondajul arată, de asemenea, că 53% dintre cetățenii europeni (65% dintre cei români) au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, doar 19% (13% în România) având o imagine destul de negativă sau foarte negativă.
Cu toate acestea, rezultatele sondajului sugerează îngrijorări într-o serie de țări ale UE cu privire la modul în care guvernele naționale vor utiliza efectiv aceste fonduri suplimentare ale UE. În timp ce, în medie, 45% dintre cetățenii UE (34% în România) au încredere în guvernele lor naționale în această privință, 41% dintre respondenți (56% în România) își exprimă îndoiala, indicând diferențe semnificative în UE în ceea ce privește nivelurile de încredere în propriile guverne. De asemenea, opinia publică sprijină în mod clar poziția adoptată recent de Parlamentul European în dezbaterea privind necesitatea condiționalității, controlului și transparenței.
Acest lucru se reflectă în sprijinul continuu al cetățenilor pentru respectarea statului de drept ca o condiție pentru acordarea de fonduri UE. Patru din cinci cetățeni (81% în UE, 85% în România) sunt de acord că UE ar trebui să acorde fonduri statelor membre numai cu condiția ca guvernul lor să respecte statul de drept și principiile democratice. Rezultatele sondajului arată un nivel uniform și înalt de sprijin pentru această poziție în toate statele membre ale UE, cu puține variații. Respectarea statului de drept reprezintă o preocupare majoră pentru Parlamentul European.
Priorități politice în schimbare
Întrebați care sunt chestiunile pe care Parlamentul European ar trebui să le urmărească ca priorități politice, respondenții au readus în prim-plan acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, menționate de 43% dintre cetățeni. Alte priorități avute în vedere de respondenți (care corespund priorităților Parlamentului pentru redresarea post-pandemică) sunt măsurile de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale (32%), sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă, precum și combaterea terorismului (ambele cu 31%). Sănătatea publică, precum și migrația și azilul se află împreună pe a patra poziție, cu 27% fiecare. Este demn de remarcat faptul că cetățenii din Ungaria și Polonia plasează „democrația și statul de drept” ca priorități pentru Parlament (locul al doilea în Polonia, al treilea în Ungaria), în timp ce, în medie la nivel UE, acest aspect se situează pe locul al optulea.
