Mai multe țări NATO şi UE vor să trimită soldaţi în Ucraina. Macron nu exclude trimiterea de trupe occidentale

Război în Ucraina. Mai multe țări UE şi NATO sunt pregătite sau se pregătesc pentru trimiterea de trupe occidentale în Ucraina în timp ce altele susţin că acest plan ar trebui cel puțin discutat, a spus președintele Poloniei, Andrzej Duda. Președintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat luni seară că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina nu este "exclusă" în viitor, deşi oficial nu s-a ajuns la un consens. Problema a fost dezbătută aprins la o reuniune a liderilor europeni la Paris, unde s-a convenit şi stimularea achizițiilor de muniție pentru Kiev din afara UE. Germania ar purta discuții secrete cu India pentru a cumpăra obuze pentru Ucraina.

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Mai multe țări NATO şi UE iau în considerare trimiterea de soldaţi în Ucraina în bază bilaterală, a declarat premierul slovac Robert Fico. Președintele Emmanuel Macron a transmis luni că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina nu ar trebui exclusă în viitor, considerând totuşi că, în această etapă, nu există un consens pentru asta.

Unele țări NATO şi UE iau în considerare trimiterea de soldaţi în Ucraina în bază bilaterală

Liderul francez a spus că "vom face tot ce este necesar pentru ca Rusia să nu poată câștiga războiul". "Nu există nici un consens astăzi pentru a trimite trupe pe teren într-o manieră oficială și aprobată. Dar în ceea ce privește dinamica, nimic nu poate fi exclus", a spus Macron într-o conferință de presă la palatul Elysee după summitul care a reunit peste 20 de șefi de stat și de guvern din UE, dar și alţi oficiali occidentali, potrivit AP. 

Macron a refuzat să ofere detalii despre ţările care iau în considerare trimiterea de trupe, spunând că preferă să mențină o "ambiguitate strategică". "Înfrângerea Rusiei este indispensabilă pentru securitatea și stabilitatea Europei", a adăugat președintele francez.

Macron susţine că este necesară consolidarea securităţii UE pentru a preveni orice atac rusesc asupra altor țări în viitor. Estonia, Lituania și Letonia, precum și Polonia, au fost considerate printre posibilele ținte ale Moscovei. Toate cele patru țări sunt susținători fermi ai Ucrainei. Ministrul de externe al Estoniei a declarat la începutul acestei luni că NATO are aproximativ trei sau patru ani pentru a-și consolida apărarea.

La întâlnirea de la Paris au participat cancelarul german, Olaf Scholz, și președintele polonez, Andrzej Duda, precum și lideri din națiunile baltice. Statele Unite au fost reprezentate de cel mai înalt diplomat pentru Europa, James O'Brien, iar Marea Britanie de ministrul de externe David Cameron.

Andrzej Duda a declarat şi el că cea mai aprinsă discuție de la summit a fost cea despre trimiterea de trupe în Ucraina, dar că "nu a existat niciun acord în această privință. Opiniile diferă aici, dar nu există o decizie în acest sens." Președintele Poloniei a spus că speră că "în viitorul apropiat, vom putea pregăti împreună transporturi substanțiale de muniție către Ucraina. Acest lucru este cel mai important acum. Este ceva de care Ucraina are nevoie".

Subiectul trimiterii de trupe în Ucraina a fost abordat pentru prima dată public de prim-ministrul slovac Robert Fico, care a spus că un document confidenţial care a circulat înainte de summit sugera că "un număr de state membre NATO și UE au în vedere trimiterea de trupe în Ucraina pe o bază bilaterală". 

Liderii europeni, consens pentru a cumpăra muniţie din afara UE pentru Ucraina

Liderii UE au făcut progres şi pentru un acord privind extinderea achizițiilor de muniție pentru Ucraina de la furnizori din țări terțe, un plan la care Franţa s-a opus dorind să stimuleze industriile europene de apărare. Premierul ceh Petr Fiala a declarat luni seară că propunerea sa de a procura obuze din afara UE pentru Ucraina a primit un "sprijin puternic" la discuţiile de la Paris din partea partenerilor europeni.

Cehia a lansat o iniţiativă pentru a strânge 1,4 miliarde de euro pentru a cumpăra muniție și obuze pentru Ucraina din afara UE, ca răspuns la pachetul de ajutor militar blocat de republicani în congresul SUA și la întârzierile în livrările de armament ale UE. Președintele francez a spus că Parisul "va lua parte la inițiativă", adăugând că "singurul obiectiv este să fim eficienti în a ajuta Ucraina". 

În prezent se face un bilanț cu privire la muniţiile care sunt disponibile pentru cumpărare înainte de a lua o decizie în termen de 10 zile, potrivit Politico. Pentru Franța, aceasta este o schimbare semnificativă. Parisul a susținut anterior că achizițiile în grabă de arme și obuze din afara UE riscă să demotiveze industriile europene de apărare într-un moment în care continentul trebuie să fie mai autonom.

"Este o recunoaștere a provocării cu care se confruntă Ucraina... (Francezii) s-au preocupat de multă vreme (cu privire la achizițiile din țări non-UE) și este un semn că sunt dispuși să fie pragmatici", a declarat Mujtaba Rahman, analist la Grupul Eurasia.

Înainte de summit, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a amintit de eșecul UE în a livra Kievului 1 milion de obuze până în martie 2024. "Din milionul de obuze promis de Uniunea Europeană, nu a sosit nici 50%, ci 30%. Din păcate", a declarat Zelenski, alături de premierul bulgar Nikolai Denkov, la o conferinţă de presă.

Germania poartă discuții secrete cu India pentru a cumpăra muniție pentru Ucraina

Oficialii germani poartă discuții secrete cu India pentru a cumpăra muniție pentru Ucraina, potrivit Spiegel. India ar avea stocuri de sute de mii de obuze de artilerie, dar guvernul indian, care încă menține relații cordiale cu Moscova, nu ar admite că vrea să vândă armament, dacă chiar dorește asta. Potrivit sursei citate sunt în desfășurare negocieri secrete pentru a vedea dacă muniția poate fi obținută prin intermediari. Acorduri similare ar putea fi posibile ;i cu țări arabe. Există și state din Balcani și Africa care au stocuri sau chiar pot produce noi muniții.

Macron a anunțat, de asemenea, că liderii au convenit să înființeze o nouă coaliție care se va concentra pe rachete cu rază medie și lungă de acțiune. În timp ce Franța și Marea Britanie au trimis deja Ucrainei rachete de croazieră, respectiv SCALP și Storm Shadows, cancelarul german Olaf Scholz a reiterat luni că guvernul său nu este de acord cu trimiterea de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune.

Ucraina, care a intrat în al treilea an de război cu Rusia, se confruntă cu o lipsă acută de muniție și cu o incertitudine legată de sprijinul lipsit de constanţă al Occidentului, în ciuda faptului că a semnat acorduri bilaterale de securitate cu Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Canada și Danemarca. Kievul negociază în prezent astfel de acorduri şi cu România, dar şi cu alte ţări precum Polonia sau Bulgaria, potrivit Reuters.