Paradoxul trăit de românii din Polonia: La graniţa cu războiul, viaţa e mai sigură. Țara a primit 10 milioane de refugiați și a ținut inflația sub control

Doar o zi mai desparte Europa de o vizită cu greutate, care ar putea hotărî soarta războiului din Ucraina. Preşedintele american, Joe Biden, merge marţi în Polonia, în apropierea datei care marchează un an de la invazia Rusiei. 

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

Țările care fac parte din formatul Bucureşti 9 - Bulgaria, România, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Ungaria şi Cehia - reprezintă flancul estic al NATO, apărarea Alianţei pe partea de est. România şi Polonia sunt poarta dintre vestul democrat şi Rusia lui Putin.  

Formatul București 9 a luat naştere imediat după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2015, la ideea preşedinţilor român şi polonez. Scopul reuniunii din următoarele zile are o semnificaţie simbolică pe de o parte, pentru că se împlineşte un an de război. Pe de altă parte, e o oportunitate pentu discuţii privind stabilirea unor baze militare permanente ale NATO în Polonia, aşa cum declară oficialii de la Varşovia. 

Paradoxul trăit de români: La graniţa cu războiul viaţa este mai sigură

Reporter: Cum ați descrie anul acesta de la începutul războiului? 

Simona: Bulversant. 

Simona locuieşte de 10 ani în Polonia. Are multe amintiri puternice de acolo, dar dimineaţa de 24 februarie crede că nu o va uita niciodată. În ziua în care Rusia invada Ucraina, trebuia să intre într-o şedinţă. A intrat, în schimb, într-un iureş. A devenit voluntar intr-un centru de refugiați din Varșovia şi a ajutat în ultimul an familii întregi care au fugit din Ucraina fără nimic. 

Simona: Poate și pentru că noi suntem migranți la rândul nostru, i-am acceptat pe alții cu acelaşi statut. Efectele sunt unele puternice și pe plan emoțional și financiar, dar eu zic că împreună putem trece mai departe.

Polonia este poarta care leagă estul de vest, războiul de pace, teroarea de libertate. Drumul pe care au păşit în ultimul an aproape 10 milioane de refugiaţi din Ucraina. Astăzi, aproape 10% din populaţia Poloniei o reprezintă fugarii in calea războiului. Anne a ajuns acolo acum 10 luni cu inima frântă şi plină de remuşcări: îşi lăsase în urmă mama şi tatăl, în Herson, primul oraş ocupat de ruşi după invazie. 

Anne, refugiată ucraineancă: Nu am mai vorbit de 7 luni cu părinții mei. E îngrozitor. Polonezii mi-au dat haine, mâncare, loc de muncă, deoarece înțeleg că este o situție extrem de dificilă. 

Polonia a ajutat, dar a şi profitat. A acordat bonusuri expaţilor şi a oferit siguranţă companiilor străine, ca să nu plece şi să investească mai mult. Florin locuieşte la 90 de kilometri de Varşovia de 6 ani iar azi, oriunde priveşte în jur, vede ucraineni. 

Florin: Mulţi ucraineni au putut obține un credit să-și cumpere o casă, în special unde locuiesc eu sunt foarte mulți ucraineni. În comună la mine s-a relocat o companie ucraineana. În momentul de faţă au nevoie de 3000 de angajați, deci au adus beneficii în Polonia. 

Inflația, ținută sub control în Polonia

Inflația a fost ţinută sub control de autorităţile în Polonia. Un litru de lapte costă echivalentul a patru lei, jumătate faţă de România. Benzina şi motorina sunt mai ieftine cu 10% decât la noi. Guvernul de la Varşovia a ţinut să ajute populaţia. 

Florin: Guvernul polonez a venit cu anumtie plafonări. Nu a dorit ca țara să intre în colaps și să crească inflația. Companiile poloneze nu au fost grăbite să-și mărească prețurile la produsele de bază. Pot spune că aș prefera și voi rămâne în continuare în Polonia. 

Deşi sunt o comunitate mică, în jur de cinci mii, românii din Polonia trăiesc un paradox: simt că la graniţa cu războiul viaţa este mai sigură.