Proteste după victoria lui Geert Wilders în alegerile din Olanda. Cu cine ar putea negocia pentru a forma o coaliție de guvernare

Val de proteste în Olanda după victoria formaţiunii de extremă-dreapta care a câştigat alegerile legislative în Olanda. "Nu sunteți singuri", au strigat protestatarii care au mărşăluit pe străzile din Amsterdam şi Utrecht. Un strigăt împotriva mesajului islamofob şi anti-LGBT transmis de candidatul de extremă-dreapta Wilders. Cu aceste sloganuri a reuşit să câştige 37 de locuri din 150 în Parlament, dublu față de rezultatele din 2021.

• Un val de frig ameninţă România. Zonele în care temperaturile au coborât deja aproape de zero grade

Geert Wilder, liderul Partidului Libertăţii (PVV, de extremă dreaptă), i-a încredinţat vineri unui coleg de partid şi senator misiunea de a explora posibilitatea unei coaliţii de guvernare viabile cu alte formaţiuni, în tentativa sa de a deveni prim-ministru al Ţărilor de Jos în urma câştigurilor electorale majore la scrutinul de miercuri, transmite Reuters. Gom van Strien urmează să-şi prezinte pe 5 decembrie raportul de misiune, ce va fi discutat pe 7 decembrie, când se va reuni parlamentul nou ales.

Liderii partidelor s-au întâlnit vineri pentru prima oară pentru a discuta rezultatele alegerilor de miercuri cu preşedinta parlamentului, care a declarat că discuţia a fost "constructivă". Ca un semnal legat de cât de dificilă s-ar putea dovedi construirea unei coaliţii, Partidul pentru Libertate şi Democraţie (VVD) al premierului în exerciţiu Mark Rutte a exclus vineri posibilitatea de a se alătura unui guvern condus de Partidul Libertăţii (PVV) al lui Wilders. Cu toate acestea, noua lideră a VVD, Dilan Yesilgoz, a declarat că partidul ar putea intra într-un acord de 'tolerare' cu PVV.

Wilders a calificat drept "foarte dezamăgitor" refuzul lui Yesilgoz de a se alătura unui cabinet condus de el.

Victoria extremiştilor a dus la un cutremur pe scena politică din Olanda

Contrazicând predicţiile, PVV a câştigat 37 de mandate din totalul de 150, devansând cu mult alianţa Verzi-Partidul Laburist (GL-PvdA, 25 de mandate) şi VVd (24). Partidul lui Wilders nu deţine însă suficiente mandate pentru a guverna singur, astfel încât va trebui să convingă cel puţin două formaţiuni mai centriste, cei mai probabili candidaţi anunţându-se VVD şi Noul Contract Social, o formaţiune recent creată.

Ambele i-au pus însă lui Wilders drept condiţii, printre altele, să renunţe la ameninţările de ieşire a ţării din Uniunea Europeană şi de modificare a prevederilor Constituţiei ce interzic discriminarea pe bază de religie.

"Îndrăznesc să spun că nu va fi cea mai uşoară formare (de guvern) pe care am avut-o vreodată", a spus liderul NSC, Pieter Omtzigt, adăugând că nu există nicio garanţie că va fi dispus să se alăture unei coaliţii conduse de Wilders.

Negocierile lungi pentru formarea unui guvern nu sunt o premieră pentru Olanda

Discuţiile îndelungi până la formarea unui guvern nu ar fi o premieră în Olanda. După alegerile precedente din martie 2021, ele s-au întins pe o durată record de 299 de zile. Dacă eforturile lui Wilders vor eşua, alte partide ar putea încerca să construiască o coaliţie mai centristă fără el. Noi alegeri vor fi opţiunea finală dacă nu se va ajunge la un acord de coaliţie.

Dintre formaţiunile mai mici, Mişcarea Fermier-Cetăţean (BBB) şi-a declarat disponibilitatea de a guverna împreună cu Wilders. Lidera BBB, Caroline van der Plas, care şi-a făcut apariţia la primele discuţii conducând un tractor de culoare verde, le-a spus joi reporterilor că se aşteaptă ca Wilders să renunţe la părţile cele mai controversate ale platformei PVV pentru a câştiga sprijin.

"Wilders a promis că va fi mai moderat, acum trebuie să o arate", a spus ea.

Cele şapte mandate ale BBB în camera legislativă inferioară nu ar fi suficiente pentru o majoritate, însă partidul deţine un număr mare de locuri în Senat, for ce are puterea de a bloca legi.