Război Rusia - Ucraina, ziua 127 LIVE TEXT. Ucrainenii se declară victorioşi în Insula Şerpilor: Ruşii au fugit pentru că nu au rezistat loviturilor noastre

Război Rusia - Ucraina, ziua 127. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a denunţat, miercuri, "ambiţiile imperiale” ale NATO, despre care a spus că încearcă să-şi afirme "hegemonia” prin conflictul ucrainean. Rusia spune că forțele sale s-au retras de pe Insula Șerpilor din nord-vestul Mării Negre, care a fost capturată la începutul războiului. Moscova spune că a făcut acest lucru ca un ”gest de bunăvoință”, dar Ucraina susține că atacurile sale i-au forțat pe ruși să se retragă, relatează BBC.

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - prezent, aici

Update 22:15 Franța va trimite noi ajutoare militare Ucrainei

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat că Franţa va livra Ucrainei şase obuziere şi vehicule blindate de tip Caesar, relatează Kiev Independent, citat de News.ro.

Update 21:50 Rusia folosește tot mai multe rachete produse în perioada Uniunii Sovietice, susține un general ucrainean

Rusia a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni numărul rachetelor pe care le-a lansat asupra Ucrainei, dar aproximativ jumătate dintre aceste rachete provin din stocurile rămase din perioada sovietică şi sunt mai puţin precise, ceea ce explică lovirea unor zone civile, a declarat un general ucrainean, notează Agerpres.

Potrivit generalului de brigadă Oleksii Hromov, care a dat declaraţii la o conferinţă de presă, Rusia încearcă să lovească infrastructuri critice şi militare ucrainene, dar folosirea unor rachete mai puţin precise produse în epoca sovietică are ca efect creşterea numărului victimelor civile.

Generalul ucrainean îi contrazice astfel pe politicienii din ţara sa care susţin că Rusia atacă deliberat ţinte civile pentru a crea panică.

''Ţintele inamicului rămân instalaţiile militare, infrastructura critică şi industria, reţelele de transport. În acest timp, există pierderi semnificative în rândul populaţiei civile din cauza raidurilor'' cu rachete cu precizie redusă, explică generalul Hromov.

''În peste 50% din raiduri inamicul foloseşte rachete din rezerva sovietică'', iar în prima jumătate a lunii iunie au fost lansate asupra Ucrainei în total 120 de rachete ruseşti, număr care a crescut la 202 în a doua jumătate a lunii, când au fost lovite în urma acestor raiduri 68 de zone civile, a mai precizat Oleksii Hromov.

UPDATE 19:50. Erdogan cere intensificarea eforturilor pentru a pune capăt războiul din Ucraina

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a luat cuvântul în cadrul unei conferințe de presă la Madrid, la finalul summitului NATO, unde a cerut intensificarea eforturilor pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Nu există "niciun perdant într-o pace dreaptă", a spus el, adăugând că Ankara încearcă să ducă "o politică echilibrată" din cauza dependenței sale mari de importurile de energie din Rusia.

Turcia a furnizat Ucrainei drone și alte arme, dar liderul său se bucură, de asemenea, de o relație de lucru strânsă cu omologul său rus, Vladimir Putin.

Erdoğan a declarat că Finlanda și Suedia trebuie să respecte promisiunile făcute Turciei în cadrul unui acord de ridicare a dreptului de veto asupra candidaturilor lor de aderare la NATO, inclusiv angajamentul Stockholmului de a extrăda 73 de "teroriști", conform The Guardian.

Ratificarea ofertelor de aderare la NATO ale țărilor nordice nu va fi trimisă parlamentului turc până când acestea nu-și vor îndeplini promisiunile, inclusiv finalizarea modificărilor legislative cât mai curând posibil, a declarat el.

Erdoğan a spus: „Dacă își îndeplinesc obligațiile, o vom trimite parlamentului. Dacă nu le îndeplinesc, iese din discuție”.

Erdoğan a declarat că vede semnarea acordului trilateral ca pe o recunoaștere a sensibilității Ankarei în privința terorismului și ca pe o "victorie diplomatică" pentru Turcia, potrivit MEDIAFAX.

UPDATE 17:20. Putin obține fix "ceea ce nu și-a dorit". Finlanda şi Suedia semnează marţi protocolul de aderare la NATO

Finlanda şi Suedia vor semna marţi protocolul de aderare la NATO, pentru a deveni oficial state membre, a anunţat vineri secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, conform Reuters. Putin "obține exact ceea ce nu și-a dorit", a anunţat Joe Biden joi, la finalul summitului NATO de la Madrid. 

Protocolul trebuie ratificat de parlamentele tuturor celor 30 de ţări care fac deja parte din NATO, iar astfel cele două ţări nordice vor fi primite în Alianţă şi vor beneficia de clauza de apărare colectivă a acesteia. NATO a anunţat miercuri că a invitat Suedia şi Finlanda să devină membre ale Alianţei Nord-Atlantice. "Am decis astăzi să invităm Finlanda şi Suedia să devină membre ale NATO şi am decis să semnăm protocoalele de aderare", au declarat liderii Alianţei într-o declaraţie comună.

UPDATE 16:45. Un nou ajutor de 800 de milioane de dolari pentru Kiev. Biden: "Nu știu cum se va termina, dar nu se va termina cu o înfrângere a Ucrainei"

Autoritățile din Statele Unite ale Americii vor anunța în zilele următoare un nou ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, a declarat președintele american Joe Biden.

Președintele SUA a dezvăluit faptul că ajutorul va include noi sisteme avansate de apărare antiaeriană, sisteme radar de combatere a bateriilor, muniție suplimentară pentru sistemul de lansare de rachete multiple HIMARS și alte HIMARS care vor veni din alte țări.

Biden a spus că majoritatea membrilor NATO sunt pe cale să depășească angajamentul alianței de a cheltui 2% din PIB pentru apărare.

„Acesta este un efort global pentru a sprijini Ucraina. Nu știu cum se va termina, dar nu se va termina cu o înfrângere a Ucrainei de către Rusia", a precizat Joe Biden, potrivit MEDIAFAX.

UPDATE 16:25. Circa 16 milioane de ucraineni au nevoie de asistenţă umanitară, estimează ONU

Aproximativ 16 milioane de ucraineni au nevoie de asistenţă umanitară, a declarat coordonatorul umanitar al Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), Osnat Lubrani, relatează CNN.

”Aproximativ 16 milioane de persoane din Ucraina au astăzi nevoie de asistenţă umanitară - apă, alimente, servicii de sănătate, acoperiş deasupra capului şi protecţie”, a declarat Osnat Lubrani într-o conferinţă de presă, joi.

”Sunt cifre pe care Naţiunile Unite le revizuiesc acum”, a precizat Lubrani.

Lubrani a adăugat că până la momentul actual, cel puţin 6 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul ţării din cauza războiului şi alte 5,3 milioane de persoane au fugit în străinătate de la invazia lansată de Rusia pe 24 februarie, transmite news.ro.

UPDATE 15:35. Ucrainenii se laudă că i-au alungat pe ruși din Insula Șerpilor

Comandantul şef al forţelor armate ucrainene, Valeri Zalujnîi, a declarat joi că ruşii au fost constrânşi să se retragă de pe Insula Şerpilor, teritoriu 'strategic' în Marea Neagră, întrucât 'nu au mai putut să reziste focului artileriei noastre', salutând această victorie a armatei ucrainene, potrivit Ukrinform şi AFP.

'Vreau să le mulţumesc apărătorilor regiunii Odesa care au făcut maximum pentru eliberarea acestui teritoriu de importanţă strategică', a afirmat Zalujnîi pe contul său de Telegram, potrivit AGERPRES.

'Incapabili să reziste focului artileriei noastre, rachetelor noastre şi atacurilor noastre aeriene, ocupanţii au părăsit Insula Şerpilor', şi-a exprimat el satisfacţia, însoţindu-şi mesajul cu un videoclip care arată momentul cu loviturile asupra insulei.

'Forţele noastre armate au făcut o treabă grozavă!', a salutat pe Twitter Andrii Iermak, şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene.

Armata rusă şi-a anunţat anterior retragerea din Insula Şerpilor, pretinzând că a făcut-o 'în semn de bunăvoinţă', după ce şi-ar fi 'îndeplinit obiectivele stabilite' acolo, potrivit unei declaraţii a purtătorului de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

Acest gest ar trebui să faciliteze exporturile de cereale din Ucraina prin Marea Neagră, argumentase Konaşenkov.

Comandamentul de operaţiuni Sud al armatei ucrainene indicase la rândul său că 'inamicul (rus) şi-a luat tălpăşiţa cu două vedete', lăsând insula 'în flăcări', unde 'se aud în continuare explozii'.

Faptul că trupele ruse au părăsit în grabă Insula Şerpilor este o 'victorie uriaşă' pentru armata ucraineană, a apreciat ministrul ucrainean de interne Vadim Denisenko, citat de Ukrinform.

El a spus că ruşii încercau să facă din această fâşie de uscat un fel de stâncă-portavion pe care să instaleze sisteme de apărare antiaeriană pentru a putea controla toată această parte a Mării Negre.

În acelaşi timpul, ministrul ucrainean nu a exclus ca forţele ruse să încerce să revină pe Insula Şerpilor. 'Vor întreprinde astfel de încercări, sunt sigur de asta. Vor încerca să facă ceva, dar acum noi am arătat că ei nu au apărare antiaeriană acolo, nu au posibilitatea de a se apropia efectiv cu navele lor (de insulă). Prin urmare, sper să nu reuşească. Dar cu siguranţă vor mai face încercări', a spus Denisenko.

UPDATE 14:30 - Separatişti proruşi acuză Kievul de bombardarea unor civili cu armament primit de la Occident

Separatişti proruşi din estul Ucrainei acuză joi forţe ucrainene de bombardarea unor civili cu lansatoare americane sofisticate multple de rachetă şi obuziere europene - pe care tocmai le-au primit, relatează AFP, potrivit news.ro.

Statele Unite anunţau la începutul lui iunie că urmau să livreze Ucrainei lansatoare multiple de rachetă de tip M142 HIMARS, cu o rază de acţiune mai mare decât a echivalentelor lor ruseşti sau de fabricaţie sovietică, cu scopul de a permite armatei ucrainene să distrugă bateri inamice din afara razei de acţune a acestora.

Mai multe ţări europene - inclusiv Germania şi Franţa - au livrat, în ultimele săptămâni, obuziere forţelor ucrainene.

”Noile obuziere şi HIMARS-urile sunt folosote deja împotriva populaţiei civile din teritoriul nostru”, declară agenţiilor ruse de presă adjunctul ”ministrului de interne” separatist din regiunea ucaineană Lugansk, Roman Vedmedenko. El face aceste acuzaţii fără să le susţină cu informaţii..

Separatişti proruşi acuză cu regualritate forţe ucrainene de bombardarea iunor civili în zone în care deţin controlul.

Rusia a lansat la sfârşitul lui februarie o ofensivă militară de mare amploare în Ucraina, după care şi-a restrâns obiectivele la sudul ţării şi în Donbas (est), unde separatişti proruşi luptă împotriva Kievului dn 2014.

Războiul din Ucraina a fost marcat în ultimele săptămâni de dueluri de artilerie - foarte distrugătoare -, care au făcut ruine mai multe localităţi, ca oraşul Sivierodoneţk, în regiunea ucraineană Lugansk, cucerit de Moscova săptămâna trecută.

UPDATE 14:00 - Rusia anunţă că deţine ”peste 6.000” de prizonieri ucraineni de război şi confirmă cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul războiului

Rusia anunţă joi că deţine ”peste 6.000” de prizonieri de război ucraineni şi confirmă că a efectuat un schimb de 144 de prizonieri de război cu Ucraina, care a eliberat atât ruşi, cât şi proruşi, relatează AFP, potrivit news.ro.

”Numărul total al militarilor ucraineni prinşi sau care s-au predat este de peste şase mii”, anunţă un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konaşenkov. Acest număr nu poate fi însă confirmat momentan, scrie AFP.

Konaşenkov confrmă, de asemenea, că Moscova a efectuat un schimb de prizonieri, miercuri, aşa cum a anunţat Guvernul ucrainean. Este vorba despre cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul invaziei Ucranei, la sfârşitul lui februarie.

”Aproape toţi (combatanţii ruşi şi proruşi) care au fost eliberaţi sunt răniţi sau grav răniţi. Ei prmesc îngrijirile medicale necesare”, a anunţat generalul.

UPDATE 14:00 - De ce s-au retras rușii de pe Insula Șerpilor, situată 45 de km de România: ce au auzit românii din Sulina

Rusia a anunțat oficial miercuri că își retrage forțele de pe Insula Șerpilor, numind decizia un ”gest de bunăvoință” pentru a permite Kievului să exporte produse agricole. Ucraina susține însă că atacurile armatei sale i-au forțat pe ruși să se retragă de pe insula devenită cunoscută internațional pentru un episod derulat la începutul războiului.  

UPDATE 13:30 - CEDO cere Rusiei să nu ucidă britanicii condamnaţi la moarte

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), sesizată în procedură de urgenţă, a cerut joi Moscovei să nu execute doi soldaţi britanici condamnaţi la moarte de autorităţile separatiste proruse pentru că au luptat alături de armata ucraineană la Mariupol, potrivit AFP, scrie Agerpres.

CEDO a transmis deja Moscovei o solicitare similară pentru un soldat marocan la 16 iunie.

Conform autorităţilor ruse, cei trei bărbaţi, marocanul Brahim Saadoun şi cei doi britanici, s-au predat şi au fost făcuţi prizonieri în regiunea Mariupol alături de circa o mie de soldaţi ucraineni la mijlocul lunii aprilie.

Ei au fost condamnaţi la moarte la 9 iunie de Curtea Supremă a autoproclamatei Republici Populare Doneţk.

Cererea transmisă joi de CEDO, organismul judiciar al Consiliului Europei, vizează doi cetăţeni britanici, Shaun Pinner şi Aiden Aslin, născuţi în 1973, respectiv 1994, care s-au căsătorit sau sunt într-o relaţie cu cetăţeni ucraineni şi "consideră Ucraina drept casa lor".

Ei s-au alăturat armatei ucrainene în 2018 şi au fost desfăşuraţi în regiunea Mariupol la începutul conflictului.

CEDO "a transmis în special guvernului Federaţiei Ruse ca, pe baza prevederilor Articolului 39 al Curţii, să se asigure că pedeapsa cu moartea pronunţată împotriva inculpaţilor nu este aplicată, să garanteze că toate condiţiile lor de detenţie sunt corespunzătoare şi să le ofere toată asistenţa medicală necesară", a precizat Curtea, cu sediul la Strasbourg.

Articolul 39 de regulamentul CEDO îi permite acestei instanţe să dispună "măsuri provizorii" cât timp reclamanţii sunt expuşi la "un risc real de daune ireparabile".

CEDO insistă asupra faptului că Rusia este în continuare obligată să îşi respecte deciziile, chiar dacă Moscova a fost exclusă din Consiliul Europei la mijlocul lui martie

UPDATE 12:40 - Suedia va trimite mai multe arme antitanc și mitraliere în Ucraina, a declarat ministerul suedez al apărării.

Suedia va trimite mai multe arme antitanc și mitraliere în Ucraina, a declarat ministerul suedez al apărării.. Potrivit Reuters, pachetul de arme, care include și echipamente pentru îndepărtarea minelor, este evaluat la aproximativ 49 de milioane de dolari, scire The Guardian.

UPDATE 12:40 - Acţiunile Gazprom în scădere cu 30%, după ce acţionarii au respins plata dividendelor pentru 2021

Acţionarii Gazprom au decis la Adunarea Generală Anuală ca grupul să nu plătească dividende pentru rezultatele din anul 2021, a informat joi compania controlată de statul rus într-un comunicat de presă, transmite Interfax, potrivit Agerpres.

În luna mai, Gazprom a informat că boardul său a recomandat plata unor dividende de 52,53 ruble pe acţiune, adică un total de 1.244 de trilioane de ruble pentru anul 2021

"Acţionarii au decis că, având în vedere situaţia actuală, nu este recomandabilă plata dividendelor pentru anul 2021. Priorităţile actuale ale Gazprom în prezent sunt implementarea programului de investiţii, inclusiv gazificarea regiunilor din Federaţia Rusă, şi pregătirea pentru iarna care urmează. Desigur trebuie să fim pregătiţi să ne îndeplinim obligaţia de a plăti taxe mai mari", a declarat directorul financiar de la Gazprom, Famil Sadygov.

Imediat după publicarea acestor informaţii, acţiunile Gazprom au scăzut cu peste 30% (minus 30,2% până la 207,69 ruble pe acţiune).

În replică, Bursa de valori de la Moscova a decis să suspende de la tranzacţionare acţiunile Gazprom, având în vedere scăderea de peste 30%.

Gazprom, primul producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică. 

UPDATE 12:30 - Zelenski: Kievul va face tot posibilul pentru a-i aduce acasă pe toţi prizonierii din Rusia

Ucraina va face tot posibilul "pentru a-i recupera din captivitatea rusă pe toţi apărătorii ucraineni care în prezent se află acolo", a transmis preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un mesaj video difuzat în noaptea de miercuri spre joi, potrivit EFE, care citează agenţii de presă locale.

"Circa 144 de soldaţi ucraineni s-au întors acasă din captivitatea rusă - 59 de soldaţi ai Gărzii Naţionale, 30 din marină, 28 din armată, 17 grăniceri, nouă combatanţi ai apărării teritoriale şi unul din poliţie", a detaliat Zelenski.

"Cel mai în vârstă dintre cei eliberaţi are 65 de ani, cel mai tânăr 19. În special, 95 de apărători de la Azovstal se întorc acasă", a spus preşedintele ucrainean, comentând cu privire la schimbul de prizonieri pe care guvernul său l-a făcut miercuri cu Kremlinul.

Apărătorii de la Azovstal sunt un grup de combatanţi aparţinând regimentului ultranaţionalist Azov şi care s-au alăturat trupelor ucrainene pentru a apăra oraşul-port Mariupol, controlat în prezent de ruşi.

Aceşti soldaţi s-au aflat sub asediu o lungă perioadă de timp împreună cu mai multe sute de civili în catacombele combinatului siderurgic Azovstal, dintre care mulţi au fost luaţi prizonieri de către ruşi.

În mesajul său, Zelenski a mulţumit Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) şi tuturor celor care au lucrat la realizarea acestui schimb de prizonieri.

"Vom face tot posibilul pentru a-i aduce acasă pe toţi bărbaţii şi femeile ucrainene", a reiterat preşedintele Zelenski, care nu a menţionat numărul prizonierilor ruşi daţi la schimb Moscovei.

De la începerea invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie, cele două ţări au efectuat mai multe schimburi de prizonieri.

UPDATE 12:00 - Ruşii se retrag de pe Insula Şerpilor

Rusia spune că forțele sale s-au retras de pe Insula Șerpilor din nord-vestul Mării Negre, care a fost capturată la începutul războiului. Moscova spune că a făcut acest lucru ca un ”gest de bunăvoință”, dar Ucraina susține că atacurile sale i-au forțat pe ruși să se retragă, relatează BBC.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că și-a retras forțele de pe Insula Șerpilor. ”Ca un gest de bunăvoință, trupele ruse au finalizat astăzi îndeplinirea sarcinilor pe Insula Șerpilor și au retras garnizoana staționată acolo”, a spus ministerul.

Un parlamentar din Odesa susţine într-o postare publicată pe contul oficial de Twitter că soldaţii ruşi s-au retras de pe Insula Şerpilor la bordul a cinci nave, şi că aceştia au distrus tot echipamentul militar greu înainte de a pleca. Ulterior, într-o nouă postare, Oliver Carroll spune că "retragerea tocmai a fost confirmată de comandamentul militar ucrainean. O victorie semnificativă care reduce perspectiva debarcării Odesei, dar doar un pas într-un drum lung pentru a recâștiga utilizarea Mării Negre"

UPDATE 11:30 - Putin: ”Nu avem probleme cu Suedia şi Finlanda în NATO”. În ce situație amenință că va răspunde cu aceeași monedă

Președintele rus Vladimir Putin a emis un nou avertisment cu privire la aderarea Finlandei și Suediei de  la NATO, spunând că, deși Rusia nu este deranjată dacă cele două țări vor intra în alianţă, Moscova va "răspunde simetric” la orice dezvoltare militară sau de infrastructură în cele două state nordice. 

Putin spune că nu este nicio problemă pentru țara sa dacă Finlanda și Suedia aderă la NATO, dar că va răspunde dacă în cele două state nordice apar dezvoltări militare.

UPDATE 11:10 - Rusia trimite prima navă cu un transport de cereale ucrainene din portul ocupat Berdiansk

O primă navă încărcată cu 7.000 de tone de cereale, sub protecţia marinei ruse, a părăsit portul ucrainean Berdiansk, ocupat de Rusia, au anunţat joi noile autorităţi locale instalate de Moscova, relatează AFP.

"După o pauză de mai multe luni, o primă navă pentru transportul mărfurilor a părăsit portul comercial Berdiansk, 7.000 de tone de cereale pleacă spre ţările prietene", a anunţat pe contul său din Telegram şeful administraţiei proruse din regiune, Evgheni Baliţki. Acesta este fost deputat în Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean) din partea Partidului Regiunilor (prorus) al ex-preşedintelui Viktor Ianukovici, care a fugit în Rusia în iarna lui 2014, după ce a fost înlăturat de la putere de o amplă mişcare de contestare, potrivit media ucrainene.

"Securitatea cargoului este asigurată de nave şi vedete de la baza militară din Novorossiisk a Flotei Rusiei din Marea Neagră", a adăugat el.

UPDATE 10:50 - Armata rusă încearcă să spargă rezistenţa în Lisichansk

Armata rusă îşi concentrează joi luptele pentru înfrângerea buzunarelor de rezistenţă care au mai rămas în oraşul Lisichansk, a cărui ocupare i-ar permite să controleze întreaga regiune Lugansk din estul ţării, relatează EFE şi Ukrinform, citând un raport al Statului Major General al forţelor armate ucrainene cu privire la situaţia la zi de pe front, scrie Agerpres.

"Trupele ruse desfăşoară o ofensivă în apropiere de Verhnekamenka şi operaţiuni de asalt în zona rafinăriei de petrol Lisichansk, unde luptele continuă", se menţionează în raportul postat pe pagina de Facebook a Statului Major General.

Guvernul de la Moscova susţine însă că armata rusă controlează deja instalaţiile petroliere, lucru ce nu poate fi verificat dintr-o sursă independentă.

"În direcţia (vecină) Doneţk, inamicul - sprijinit de artilerie - încearcă să blocheze oraşul Lisiceansk şi să preia controlul asupra unui sector al drumului care leagă Lisichansk de Bahmut", localitate din apropiere, se arată în raportul militar.

"Invadatorii au ţintit infrastructuri civile în perimetrul localităţilor Lisichansk, Verhnekamenka şi Siversk şi au lansat un atac aerian asupra Vovcioiarovka", conform textului citat.

Astfel, trupele ruse continuă să-şi concentreze atacurile asupra regiunilor Lugansk şi Doneţk, componente ale Donbasului, situat la frontiera cu Ucraina, în încercarea de a uni acest teritoriu cu zonele din sudul ucrainean pe care le controlează deja.

O altă zonă afectată de bombardamente este regiunea Harkov (nord-est), a cărei capitală este al doilea oraş ca mărime al ţării.

Acolo, "inamicul continuă să-şi apere poziţiile ocupate anterior. Invadatorii au deschis focul din tancuri, mortiere, artilerie şi au lansat tiruri cu rachete asupra cartierelor oraşului Harkov, precum şi asupra localităţilor Pitomnik, Ukrainka, Peremoha, Dementievka, Prudianka, Korobocikino şi Rubejnoe", se menţionează în raportul citat. 

UPDATE 10:00 - Forţele ucrainene anunţă că au mai distrus un sistem de rachete rusesc Panţîr-S1 pe Insula Şerpilor

Forţele armate ucrainene au comunicat miercuri seara că au lovit încă un sistem de rachete Panţîr-S1, instalat de ocupanţii ruşi pe Insula Şerpilor, subliniind că operaţiunile de eliberare a acestui punct de importanţă strategică pentru controlul rutelor maritime în Marea Neagră continuă, potrivit agenţiei de presă Ukrinform, potrivit Agerpres.

''În Marea Neagră continuă operaţiunea de eliberare a insulei, avem deja confirmarea distrugerii a încă unui sistem de rachete Panţîr-S1 (sistem combinat de rachete sol-aer cu rază scurtă şi medie de acţiune)'', menţionează Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ucrainene într-un comunicat privind evoluţia situaţiei de pe front în sudul Ucrainei.

În data de 28 iunie, armata ucraineană comunicase un nou atac asupra Insulei Şerpilor. Purtătoarea de cuvânt a Comandamentului de operaţiuni Sud, Natalia Gumeniuk, declarase că trei sisteme de rachete Panţîr-S1 au fost distruse în Insula Şerpilor, potrivit Unian.

Potrivit acesteia, staţia radar din insulă nu mai funcţionează, iar ruşii întâmpină dificultăţi în a aduce noi rezerve de armament aici.

Armata ucraineană susţine că va continua să atace poziţiile ruseşti din Insula Şerpilor până la eliberarea deplină a acestei fâşii de uscat, capturată de Rusia în prima zi a invaziei sale în Ucraina.

În general, miercuri, aviaţia ucraineană a efectuat şapte lovituri aeriene cu avioane de atac şi elicoptere vizând un post de comandă şi de observare rusesc, mai multe acumulări de forţe şi echipamente inamice, două depozite de muniţii de-a lungul liniei frontului în sudul ţării, a indicat comandamentul citat, adăugând că unităţile de rachete şi artilerie au realizat aproximativ 150 de misiuni.

Ca urmare, partea rusă a pierdut peste 40 de soldaţi, două obuziere Msta-B şi un obuzier autopropulsat Msta-S, trei vehicule blindate, precum şi carburant în zonele de luptă din sudul Ucrainei, conform agenţiilor de presă ucrainene menţionate, ale căror informaţii nu pot fi verificate din surse independente.

UPDATE 09:40 - Truss: Putin „a ordonat cele mai îngrozitoare crime” din Ucraina

Secretarul Ministerului de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, l-a descris pe președintele rus Vladimir Putin drept „un dictator îngrozitor care comite un război ce nu a fost nici legal, nici justificat” și a spus că „a ordonat să fie comise cele mai îngrozitoare crime în Ucraina”.

Într-un interviu cordat jurnaliştilor de la Sky News, televiziunea din din Marea Britanie, ea a transmis că:

"Am văzut violurile sistematice ale femeilor. Am văzut atacuri de civili, inclusiv la centrul comercial săptămâna aceasta. Și trebuie să ne asigurăm nu numai că ucrainenii reușesc să împingă Rusia din Ucraina, ci și că oamenii sunt trași la răspundere pentru aceste crime îngrozitoare care au fost comise. Nu l-am întâlnit pe Vladimir Putin. Nu cunosc motivațiile pentru a duce acest război îngrozitor. Tot ce știu este că trebuie să facem ca prioritatea noastră absolută să oprim acest război, să-l împingem pe Vladimir Putin și să trimitem trupele ruse din Ucraina, altfel vom trăi într-o Europă nesigură"

UPDATE 09:40 - Putin respinge o responsabilitate rusă în atacul de la Kremenciug

Preşedintele rus Vladimir Putin respinge responsabilitatea armatei ruse într-un atac soldat cu cel puţin 18 morţi, potrivit Kievului, care a avut loc la un centru comercial din Kremenciug, în Ucraina, relatează AFP, potrivit news.ro.

”Armata noastră nu loveşte nicio instalaţie de infrastructură civilă. Avem toate posibilităţile să ştim unde şi ce se află”, a dat asigurări miercuri, într-o conferinţă la Ashgabat, capitala Turkmenistanului, liderul de la Kremlin.

”Nimeni nu trage, la noi, aşa, la întâmplare. În mod normal asta se face în baza datelor de la informaţii despre ţinte” şi cu ”arme de înaltă precizie”, a subliniat el. ”Sunt convins că, de această dată totul s-a făcut exact în acest fel”, a subliniat Putin.

Ucraina a acuzat Rusia de faptul că a bombardat şi distrus un centru comercial, la Kremenciug, la 330 de kilometri sud-est de Kiev, un atac soldat cu cel puţin 18 morţi şi zeci de dispăruţi.

Armata rusă a dezminţit a doua zi că a lovit o instalaţie civilă. Ea a dat asigurări că a bombardat un depozit de armament vecin şi că în acest centru comercial nu exista vreo activitate la momentul respectiv.

UPDATE 09:30 - Norvegia spune că are dreptul să blocheze mărfurile ruseşti către Svalbard

Norvegia a dat asigurări miercuri că are dreptul să blocheze intrarea pe teritoriul său a unor mărfuri destinate ruşilor din arhipelagul arctic norvegian Svalbard, după ameninţări cu represalii din partea Moscovei, scrie Agerpres.

Oslo "nu încearcă să pună obstacole" în aprovizionarea unei comunităţi de mineri ruşi instalaţi în aceste vaste insule norvegiene din apropierea Polului Nord, a asigurat ministrul afacerilor externe Anniken Huitfeldt într-o declaraţie pentru France Presse, după acuzaţii de "acţiune neprietenoasă" din partea diplomaţiei ruse.

"Norvegia nu încalcă Tratatul Svalbard-ului" (sau Spitzbergen n.r.), care guvernează de un secol, cu reguli specifice, acest teritoriu cu doar 3.000 de locuitori pierdut la graniţele Arcticii.

Încărcătura ce a stârnit puternice proteste ruseşti "a fost blocată pe baza sancţiunilor" impuse de Oslo în urma invaziei Ucrainei, "care interzic intrarea companiilor ruseşti de transport de marfă pe teritoriul norvegian", a subliniat ministrul.

În acest episod de tensiune din Arctica, Moscova acuză Norvegia că a blocat 20 de tone de mărfuri la punctul de trecere a frontierei terestre Storskog, care urmau să fie încărcate pentru Svalbard la bordul unei nave în portul norvegian Tromso.

Dar nimic nu împiedică partea rusă să folosească alte rute directe, de exemplu maritime, pentru a-şi aproviziona comunitatea de mineri instalată în orăşelul minier Barentsburg, a subliniat Huitfeldt.

De altfel, situaţia este normală în acest orăşel unde funcţionează cea mai nordică mină de cărbune din lume. "Rezidenţii au acces la alimente şi medicamente", potrivit Oslo.

După ce l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri norvegian la Moscova , Rusia a cerut miercuri Norvegiei să rezolve această problemă "cât mai curând posibil", evocând "măsuri de represalii".

Svalbard este guvernat de un tratat atipic, încheiat în 1920 la Paris.

Tratatul recunoaşte suveranitatea Norvegiei, dar garantează şi cetăţenilor statelor semnatare, astăzi 46 inclusiv Rusia, libertatea de a exploata acolo resurse naturale "pe picior de egalitate perfectă".

În această calitate, de decenii, Rusia - URSS înaintea ei - extrage cărbune pe aceste terenuri, în cele mai nordice locuri locuite de pe planetă. 

UPDATE 09:00 - Amnesty: Bombardarea teatrului din Mariupol este clar o crimă de război

Bombardamentul de la 16 martie asupra teatrului din Mariupol, în Ucraina, unde se refugiaseră numeroşi civili, este "clar o crimă de război" comisă de Rusia, susţine joi un raport al Amnesty International (AI), care estimează că numărul victimelor este mult mai mic decât cel care s-a crezut iniţial, scrie Agerpres.

"Până în prezent, vorbeam de o presupusă crimă de război. Acum, putem spune clar că a fost una, comisă de forţele armate ruse", a declarat pentru AFP Oksana Pokalciuk, directoarea AI pentru Ucraina, în cadrul unui interviu la Paris.

Două explozii au distrus o mare parte din teatru, fiind cauzate de "ceva foarte puternic: două bombe de 500 de kilograme" lansate într-un "atac aerian", a adăugat ea.

Natura pagubelor invalidează, potrivit experţilor consultaţi de ONG, ipoteza avansată de Moscova conform căreia explozia s-a produs la interior şi a fost provocată de forţele ucrainene.

Or, la acel moment, spaţiul aerian din Mariupol era "sub control rus" şi "nu existau avioane ucrainene", a explicat Oksana Pokalciuk.

Imagini din satelit surprinse înainte şi după atac arată că "nu exista o prezenţă militară ucraineană în jurul teatrului", a subliniat ea.

"Deşi existau atât de multe ţinte militare, (ruşii) au ales una civilă", şi-a exprimat ea regretul.

Amnesty spune că a fost vorba de un atac "deliberat" asupra unui loc unde se aflau sute de persoane nevinovate, în faţa căruia era scris cuvântul "copii" cu litere albe mari, ceea ce reprezintă "clar o crimă de război".

Singura veste bună din raport este că numărul persoanelor ucise ar fi mult mai mic decât s-a estimat, în contextul în care autorităţile din Mariupol au vorbit de circa 300 de morţi.

"Amnesty International consideră că cel puţin 12 persoane au murit în atac, dar cu siguranţă au fost mai multe, şi că multe altele au fost grav rănite", se arată în raport, realizat pe baza mărturiilor de la circa 50 de martori şi numeroşi experţi.

"Această estimare este inferioară bilanţurilor precedente", recunoaşte ONG-ul.

Ea se bazează pe faptul că numeroşi refugiaţi din teatru au reuşit să fugă din Mariupol "în cele două zile de dinaintea atacului" şi că "majoritatea celor care au rămas se aflau în subsol şi în alte zone protejate de explozie", detaliază Amnesty.

"Este o veste bună că au fost ucise mai puţin persoane. Însă asta nu schimbă cu nimic" fondul, subliniază Oksana Pokalciuk.

"Puţin contează numărul victimelor. Atacul asupra teatrului din Mariupol este clar o crimă de război", a mai spus ea. 

UPDATE 08:40 - Putin, reacţie după ce a fost ironizat de liderii G7

Ironiile la adresa lui Vladimir Putin ale liderilor G7 din cadrul intâlnirii din Bavaria Superioară nu au rămas fără răspuns din partea liderului de la Kremlin. Întrebat despre această situaţie, Putin a spus că „Nu știu cum au vrut să se dezbrace, dar cred că ar fi fost dezgustător să vezi asta”. 

Liderii G7, reuniți în Bavaria Superioară, l-au ironizat pe Vladimir Putin și au făcute glume pe fotografia în care liderul rus apare, la bustul gol, călare pe cal.

Premierul Canadei, Justin Trudeau, a sugerat „să aștepte” poza oficială înainte de a se dezbrăca, dar apoi Johnson a glumit „trebuie să arătăm că suntem mai duri decât Putin”, iar glumele pe această temă au continuat.

UPDATE 08:10 - Londra creşte sprijinul militar pentru Kiev

Guvernul britanic a anunţat miercuri, în cursul summitului NATO de la Madrid, că va debloca un miliard de lire sterline (1,16 miliarde de euro) pentru ajutor suplimentar acordat Ucrainei în răspuns la invazia rusă şi care va include sisteme de apărare antiaeriană şi drone, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Aceste noi fonduri vor creşte ajutorul militar britanic pentru Kiev la 2,3 miliarde de lire sterline, a precizat Downing Street, într-un comunicat, calificând această creştere importantă o ''nouă fază'' a sprijinului occidental care urmează să permită armatei ucrainene să lanseze contraofensive.

''În timp ce Putin nu reuşeşte să realizeze câştigurile pe care le plănuise şi la care sperase şi că inutilitatea acestui război devine evidentă pentru toţi, atacurile sale împotriva poporului ucrainean sunt din ce în ce mai barbare'', a declarat premierul britanic Boris Johnson, potrivit comunicatului.

''Armele, echipamentele şi pregătirea furnizate de Marea Britanie transformă apărarea Ucrainei împotriva acestui atac. Şi vom continua să sprijinim cu fermitate poporul ucrainean pentru a ne asigura că Putin eşuează în Ucraina'', a adăugat el.

În detaliu, ajutorul suplimentar oferit include ''sisteme sofisticate de apărare antiaeriană, dispozitive aeriene fără pilot, echipamente electronice inovatoare şi mii de echipamente vitale pentru soldaţii ucraineni'', a precizat guvernul.

Londra consideră acest ajutor ''un prim pas'' care permite Ucrainei să treacă de la ''apărare curajoasă'' împotriva invaziei ruse la ''operaţiuni ofensive'' pentru a recâştiga teren.

Regatul Unit a fost una dintre primele ţări care a furnizat Kievului arme letale, în special peste 5.000 de rachete antitanc, şi a consolidat considerabil sprijinul militar cu armament, dar şi pregătire pentru soldaţii ucraineni.

UPDATE 07:00 - Ucraina încetează relaţiile diplomatice cu Siria

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat miercuri seară încetarea relaţiilor diplomatice cu Siria, după ce regimul de la Damasc a recunoscut independenţa republicilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, susţinute de Moscova din 2014, relatează AFP.

''Nu vor mai exista relaţii între Ucraina şi Siria'', a declarat Zelenski într-un videoclip postat pe Telegram, afirmând că ''presiunea pentru sancţiuni'' împotriva Damascului, aliatul Rusiei, ''va fi şi mai mare''.

''Este un fapt nesemnificativ'', a menţionat el, subliniind semnarea cu Bruxelles-ul a unui acord pentru un regim de ''transport fără viză'' pentru mărfurile care vin din Ucraina în Uniunea Europeană.

Siria, aliat al Rusiei, a anunţat miercuri că recunoaşte independenţa republicilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk din Ucraina, devenind astfel prima ţară străină care face acest lucru.

Până în prezent numai Moscova a recunoscut în februarie independenţa celor două regiuni, aflate în estul Ucrainei.

UPDATE 07:00 - Putin denunţă "ambiţiile imperiale" ale NATO

Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat, miercuri, "ambiţiile imperiale” ale NATO, despre care a spus că încearcă să-şi afirme "hegemonia” prin conflictul ucrainean.

"Ucraina şi binele poporului ucrainean nu este obiectivul Occidentului şi al NATO, ci un mijloc de a-şi apăra propriile interese”, a afirmat Vladimir Putin, în cadrul unei conferinţe de presă la Aşkhabad, capitala turkmenă. "Ţările conducătoare ale NATO doresc (...) să-şi afirme hegemonia, ambiţiile lor imperiale”, a spus el, conform AFP.

Alianţa Atlantică şi "mai presus de toate, Statele Unite au avut nevoie de multă vreme să aibă un inamic extern în jurul căruia să-şi unească aliaţii”, potrivit lui Vladimir Putin. "Iranul nu a fost bun pentru asta”, a spus el. "Le-am dat această şansă, şansa de a-i uni pe toţi cei din jurul lor”, a spus ironic Vladimir Putin.

În schimb, Vladimir Putin a asigurat că nu are nicio problemă cu o posibilă aderare a Finlandei şi Suediei la NATO. "Nu avem probleme cu Suedia şi Finlanda, aşa cum avem cu Ucraina”, a declarat şeful Kremlinului înainte de a adăuga: "Dacă Finlanda şi Suedia vor, lăsaţi-le să adere. Este treaba lor, se pot alătura oriunde doresc".

Dar "în cazul dislocării de contingente militare şi de infrastructură militară acolo, vom fi obligaţi să răspundem simetric şi să creăm aceleaşi ameninţări la adresa teritoriilor din care emană ameninţările la adresa noastră”, a avertizat Vladimir Putin.

Procesul de aderare pentru Suedia şi Finlanda, care au decis să se alăture Alianţei ca reacţie la ofensiva rusă în Ucraina în desfăşurare din 24 februarie, a fost lansat oficial miercuri, la summitul NATO de la Madrid.

UPDATE 07:00 - Zelenski confirmă schimbul a 144 de soldaţi cu Rusia. Cel mai în vârstă are 65 de ani, cel mai tânăr 19

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat schimbul a 144 de soldaţi cu Rusia, subliniind că cel mai în vârstă are 65 de ani, iar cel mai tânăr are 19 ani, scrie news.ro.

"144 de războinici ucraineni au fost aduşi acasă din captivitatea rusă. 59 militari ai Gărzii Naţionale, 30 - din Marină; 28 - din armată, 17 grăniceri, 9 militari, 1 poliţist. Cel mai în vârstă dintre eliberaţi are 65 de ani, cel mai tânăr 19. În special, 95 de apărători ai Azovstal se întorc acasă. Sunt recunoscător Serviciului de Informaţii pentru Apărare a Ucrainei şi tuturor celor care au lucrat pentru acest rezultat. Vom face totul pentru a aduce acasă fiecare bărbat şi femeie ucraineană", a spus preşedintele ucrainean.

Kievul şi Moscova au efectuat mai multe schimburi de prizonieri de la începutul invaziei ruse a pe 24 februarie.

Cel mai recent anunţat oficial înainte de aceste două schimburi a avut loc la începutul lunii mai şi a implicat 41 de ucraineni. Cele două ţări au schimbat, de asemenea, cadavrele soldaţilor ucişi la mijlocul lunii iunie, ceea ce a permis Ucrainei să recupereze rămăşiţele a 64 de apărători ai oţelăriei Azovstal din Mariupol.

UPDATE 07:00 - Trezoreria SUA a anunţat transferul unei tranşe de 1,3 miliarde de dolari pentru Ucraina

Trezoreria SUA a anunţat, miercuri, transferul unei tranşe de 1,3 miliarde de dolari în ajutor economic către Ucraina, ca parte a unui sprijin iniţial de 7,5 miliarde de dolari promis Kievului de guvernul Biden în mai, informează AFP, potrivit news.ro.

"Cu această asistenţă economică, ne reafirmăm angajamentul nostru ferm faţă de poporul Ucrainei în timp ce se apără împotriva agresiunii lui Putin şi lucrează pentru a-şi susţine economia”, a declarat secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, într-un comunicat.

Aceste 1,3 miliarde sunt transferate guvernului ucrainean prin intermediul Băncii Mondiale şi fac parte dintr-un volum de ajutor economic de 7,5 miliarde de dolari din partea Statelor Unite în cadrul unui mare credit de urgenţă semnat de preşedintele Joe Biden.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, războiul Rusiei în Ucraina va duce probabil la o contracţie de 45% a economiei ucrainene în 2022. Ţara se confruntă cu un deficit bugetar care creşte cu 5 miliarde de dolari pe lună, având în vedere scăderea veniturilor sale şi incapacitatea de a accesa finanţare pe pieţele externe.

UPDATE 07:00 - Richard Branson, vizită în Ucraina. Zelenski spune că miliardarul a promis că va ajuta la reconstrucţia ţării

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, miercuri seară, că miliardarul Richard Branson a vizitat Ucraina şi a promis ajutor pentru reconstrucţie. Zelenski a mai anunţat şi că Ucraina nu va mai avea relaţii diplomatice cu Siria.

"Unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri din lume, Richard Branson, a vizitat Ucraina. El este mai mult decât un antreprenor. Este un vizionar, un om care lucrează pentru progres şi cea mai bună tehnologie pentru întreaga omenire. A venit în Ucraina şi a vizitat Hostomel, unde a discutat, în special, despre posibilitatea de a reconstrui aeroportul şi de a construi "Mriya", cea mai mare aeronavă din lume. Venirea lui este un semnal foarte puternic pentru toată lumea că Ucraina va rezista acestui război. Şi îi sunt recunoscător domnului Branson pentru disponibilitatea sa de a se alătura reconstrucţiei postbelice a ţării noastre", a spus Zelenski.

Fondatorul Virgin Group, Richard Branson, este unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume.

De asemenea, Zelenski a anunţat că Ucraina nu va mai avea relaţii diplomatice cu Siria, după ce aceasta a recunoscut teritoriile separatiste proruse Lugansk şi Doneţk. "Rusia a strecurat mesajul Siriei despre presupusa recunoaştere a structurilor de ocupaţie din Donbas ca presupuse state. Aceasta este o poveste fără substanţă. Şi în acest caz, nu vor mai exista relaţii între Ucraina şi Siria, iar presiunea sancţiunilor împotriva Siriei va fi şi mai mare", a spus el.