Antena Meniu Search
x

Update Război Rusia - Ucraina, ziua 126 LIVE TEXT. Cel mai mare schimb de prizonieri între ruși și ucraineni: aproape 100 de luptători de la Azovstal se întorc acasă

Război Rusia - Ucraina, ziua 126. Armata rusă a bombardat tot ce i-a ieşit în cale în Donbas. După ce au cucerit micuţul orăşel Severodoneţk, ruşii îşi concentrează toate forţele pe Lisichansk. Dacă şi acest oraş va cădea în mâinile ruşilor, întreaga regiune va fi cucerită spun ucrainenii. Serviciile secrete ucrainene anunţă că au arestat un "agent rus" infiltrat ce i-a ghidat pe soldaţii ruşi pentru a ucide 50 de militari. Şi în Rusia sunt probleme. Unul dintre cei mai puternici şi influenţi oligarhi, Oleg Deripaska, pune la îndoială victoria lui Putin în Ucraina.

de Redactia Observator

la 29.06.2022, 21:24

  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - prezent, aici

Update 20:30 Un nou schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina. Aproape 100 de luptători din Azovstal se vor întoarce acasă

Ucraina a anunţat miercuri un schimb de prizonieri cu Rusia - 144 de soldaţi, dintre care 95 de ''apărători ai (oţelăriei) Azovstal'' din Mariupol (sud-est), care au luptat în acest oraş-port asediat de armata rusă timp de câteva săptămâni înainte de a se preda, notează Agerpres.

"Este cel mai mare schimb de prizonieri (cu Moscova) de la începutul invaziei ruse", a scris pe Telegram Direcţia Principală de Informaţii, de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării, fără a oferi mai multe detalii despre locul şi data operaţiunii.

Pe acelaşi subiect

"Printre aceştia se numără 43 de militari din regimentul Azov", unitate integrată de câţiva ani în armata ucraineană, dar pe care Moscova o descrie drept "nazistă", a adăugat serviciul de informaţii ucrainean.

Ei au fost schimbaţi cu alţi 52 de militari care se aflau, de asemenea, în oţelăria Azovstal din Mariupol la momentul asaltului rusesc.

"Majoritatea" prizonierilor care au făcut obiectul schimbului "sunt grav răniţi" de "gloanţe sau schije", dar au şi "arsuri, fracturi", potrivit aceleiaşi surse.

"Toţi primesc tratament - medical şi psihologic", a adăugat Direcţia Principală de Informaţii a Ucrainei, care a anunţat marţi eliberarea a 17 prizonieri într-un alt schimb cu Rusia.

Update 18:20 Raport ONU: Peste 10.000 de victime civile în războiul din Ucraina și încălcări ale drepturilor omului de ambele părți

Biroul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru drepturile omului  publicat astăzi un raport îngrijorător în ceea ce privește situația din Ucraina. După cum arată documentul, oficialii ONU au reușit să documenteze aproximativ 10.000 de victime civile de la începutul invaziei rusești, dintre acestea 4.731 fiind ucise. Detalii aici.

Update 17:20 Zelenski, un nou apel pentru aderarea Ucrainei în NATO

"Ucraina nu a plătit suficient (pentru a adera la NATO)?", a întrebat Volodimir Zelenski în timpul discursului său pe care l-a ținut în fața liderilor din NATO. "Contribuția noastră la apărarea Europei și a întregii civilizații nu este încă insuficientă? Ce altceva mai trebuie?", a mai adăugat acesta.

Volodimir Zelenski le-a explicat șefilor de stat și de guverne prezenți la Madrid că Ucraina are nevoie de garanții de securitate și că ei trebuie să integreze această țară în strategia lor de securitate.

"Gândiți-vă acum la un singur lucru: Astăzi, o țară care nu este membră NATO, deși cu sprijinul vostru, a ținut pe loc mai mult de patru luni un stat pe care toți îl identificați oficial ca fiind principala amenințare pentru voi. Noi împiedicăm Rusia să ne distrugă și să vă distrugă", a spus Zelenski.

Președintele ucrainean a mai adăugat că toate statele de pe flancul estic sunt de acord că țara să facă parte din NATO, că acest lucru nu reprezintă o coincidență ci, din contră, o realitate de care este conștientă toată lumea din regiune.

Update 17:00 NATO, gata să sprijine Ucraina pe termen lung

Răspunzând întrebărilor reporterilor, Jens Stoltenberg a declarat în cadrul conferinței de presă că aliații din NATO ai Ucrainei sunt "pregătiți pentru o cursă lungă". Aceste declarații vin după anunțurile de dimineață în care ucrainenilor le-au fost promise asistență militară suplimentară, notează BBC.

"Războaiele sunt imprevizibile, dar trebuie să fim pregătiți pentru o cursă lungă", a subliniat Jens Stoltenberg.

Când a fost întrebat când Ucraina ar putea adera la NATO, Stoltenberg nu a dat un răspuns clar, dar a reiterat faptul că ușa Alianței "este deschisă".

Accentul este acum pe sprijinirea Ucrainei pe câmpul de luptă, a spus secretarul general, deoarece nu numai că această țară luptă pentru propria independență, ci și pentru valori importante pentru NATO.

Update 16:25 Reacția Rusiei după ce SUA au anunțat că își vor spori prezența militară în Europa: Nu va avea rezultatele pe care ei contează

Rusia a anunţat miercuri că nu este ''intimidată'' de anunţul preşedintelui SUA, Joe Biden, privind o consolidare a prezenţei militare americane în Europa pe fondul puternicelor tensiuni cu Moscova, relatează AFP. Detalii aici.

Update 16:00 Klaus Iohannis: România a obținut tot ce a cerut la summitul NATO

"Toate obiectivele pe care ni le-am propus au fost atinse şi au fost rezolvate în sensul solicitat şi sperat de noi", a anunțat președintele României, Klaus Iohannis, în marja participării la Summitul NATO de la Madrid. Detalii aici.

Update 15:55 Oficial: NATO a invitat Suedia şi Finlanda să adere la Alianţa Nord-Atlantică

NATO a invitat Suedia şi Finlanda să devină membre ale alianţei militare, potrivit unei declaraţii făcute publice miercuri, la summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid. Detalii aici.

Update 15:30 Volodimir Zelenski, discurs la summitul NATO: Rusia a început un război pentru a schimba ordinea mondială

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus miercuri liderilor statelor NATO că ţara sa are nevoie de mai multe arme şi de bani, circa 5 miliarde de dolari pe lună, pentru a se apăra în faţa agresiunii Rusiei, el susţinând că ambiţiile Moscovei nu se opresc la Ucraina. Detalii aici.

Update 15.15 Rusia a publicat imagini din satelit și coordonatele Pentagonului, Casei Albe și sediului NATO: ”Pentru orice eventualitate”

Agenția spațială a Rusiei, Roscosmos, a publicat marți coordonatele sediilor centrale ale unor instituțiilor occidentale, precum Pentagonul și clădirea unde are loc summitului NATO de la Madrid, acuzând că operatorii de sateliți occidentali lucrează pentru inamicul Rusiei - Ucraina. Detalii aici.

Update 15:10: "Salată rusească" la summitul NATO. Reacția participanților la reuniune când au citit meniul

Oficialii și jurnaliștii care participă la summitul NATO de la Madrid au fost consternați să descopere “salata rusească” în meniul restaurantului din cadrul spațiului unde are loc întrunirea istorică. Detalii aici.

UPDATE 14:37 Norvegia anunţă că donează Ucrainei trei lansatoare multiple de rachetă, în colaborare cu M.Britanie

Norvegia anunţă miercuri că donează Ucrainei trei sisteme de lansatoare multiple de rachetă, în urma unor decizii similare ale Statelor Unite, Regatului Unit şi Germaniei, relatează AFP, citat de news.ro. Kievul cere acest tip de armament - denumit MLRS sau GMRLS -, care îmbină precizia şi acţiunea cu rază lungă, cu scopul de a opri invazia rusă şi împotriva artileriei ruse.

”Trebuie să ne continuăm susţinerea Ucrainei, pentru ca ea să-şi poată continua lupta pentru libertate şi independenţă”, anunţă într-un comunicat ministrul norvegian al Apărării Bjørn Arild Gram. Acest anunţ, făcut în marja summitului NATO de la Madrid, are loc în colaborare cu Regatul Unit, potrivit Oslo.

UPDATE 12:47 Administraţia prorusă din Herson pregăteşte un referendum de alipire la Rusia

Administraţia militară prorusă care conduce zona din jurul oraşului ucrainean ocupat Herson a anunţat că se pregăteşte să organizeze un referendum de alipire la Rusia, transmite miercuri dpa, citată de Agerpres. 'Da, ne pregătim pentru un referendum - şi îl vom ţine', a afirmat adjunctul şefului administraţiei militare şi civile din Herson, Kirill Stremusov, într-o postare video pe Telegram.

Herson ar trebui să devină 'membru deplin' al Rusiei, a mai spus el. Posibilitatea desfăşurării unui astfel de referendum în această regiune din sudul Ucrainei nu este nouă, iar anunţuri anterioare ale administraţiei impuse de Moscova indicau faptul că acesta ar putea avea loc în toamnă. Conform unor relatări apărute marţi, primarul ales al Hersonului, Igor Kolihaev, a fost arestat de forţele ruse.

UPDATE 12:27 Zelenski despre starea de sănătate a lui Putin: El suferă de lipsă de respect faţă de poporul ucrainean

Şeful statului rus, Vladimir Putin, suferă într-adevăr de o gravă maladie, iar aceasta constă în lipsa de respect faţă de poporul ucrainean, a apreciat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a subliniat că de această boală suferă mulţi din anturajul liderului rus, potrivit media ucrainene Unian şi Rbc.ua, care citează miercuri un fragment dintr-un interviu mai amplu acordat de acesta unui post de televiziune american, citat de Agerpres. Solicitate să comenteze referitor la speculaţiile potrivit cărora Putin ar fi bolnav, Zelenski a afirmat într-un interviu pentru NBC că boala liderului rus este mai periculoasă decât cancerul despre care vorbesc unele media.

"Nu ştiu ce se întâmplă cu Vladimir Putin. Cred că are o boală gravă, dar aceasta este mai complicată decât boala despre care vorbiţi. Aceasta este o boală privind lipsa de respect faţă de poporul nostru, are legătură cu capturarea teritoriului nostru, cu torturile comise de soldaţii lui pe pământul nostru", a spus preşedintele ucrainean, remarcând că nu doar Putin "suferă de această boală" în Rusia. "Din păcate, nu este problema unei singure persoane. Mulţi din anturajul preşedintelui Federaţiei Ruse suferă din aceeaşi cauză: ambiţii supradimensionate, neînţelegere şi lipsă de respect pentru legile internaţionale, pentru viaţa oamenilor. Pentru ei, asta e un fleac. Aceasta este o boală foarte periculoasă pentru statul nostru", a subliniat Volodimir Zelenski. Zelenski a insistat că această maladie este periculoasă pentru Ucraina, iar speculaţiile dacă Putin are sau nu cancer sau altă boală nu reprezintă decât simplă pălăvrăgeală.

UPDATE 11:07 Zelenski cere Consiliului de Seurittate al ONU expulzarea Rusiei din organizație

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a acuzat Rusia, la ONU, că este un "stat terorist", relatează Reuters, citat de Mediafax. Zelenski a făcut presiuni asupra Consiliului de Securitate pentru expulzarea Moscova din Organizația Națiunilor Unite și pentru înființarea unui tribunal care să investigheze acțiunile armatei ruse în Ucraina. Rusia are drept de veto în Consiliu și se poate proteja de orice astfel de acțiune. "Rusia nu are dreptul de a participa la discuții și la vot în ceea ce privește războiul din Ucraina, care este neprovocat și pur și simplu colonialist din partea Rusiei", a declarat Zelenski în fața consiliului. "Vă îndemn să privați delegația statului terorist de atribuțiile sale".

Toți cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, inclusiv Rusia, au ținut un moment de reculegere după ce Zelenski le-a cerut să "comemoreze toți ucrainenii care au fost uciși în acest război". Adjunctul ambasadorului rus la ONU, Dmitri Polyanskiy, a declarat în fața Consiliului că apariția lui Zelenski prin intermediul unei înregistrări video a subminat autoritatea organismului, care este însărcinat cu menținerea păcii și securității internaționale.

"Consiliul de Securitate al ONU nu ar trebui să fie transformat într-o platformă pentru o campanie de PR la distanță a președintelui Zelenskiy, pentru a obține mai multe arme de la participanții la summitul NATO", a declarat Polyanskiy. Consiliul s-a reunit după ce Ucraina a declarat că luni un atac cu rachete rusești a vizat în mod deliberat un centru comercial, ucigând cel puțin 18 persoane. Rusia a negat că a lovit centrul comercial cu rachete, spunând că a lovit un depozit de arme american și european aflat în apropiere, declanșând o explozie care a provocat un incendiu în mall. "Am rămas fără cuvinte pentru a descrie lipsa de sens, inutilitatea și cruzimea acestui război", a declarat în fața Consiliului Rosemary DiCarlo, șefa departamentului pentru afaceri politice al ONU, îndemnând toate părțile să protejeze civilii și infrastructura civilă.

UPDATE 09:32 Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, declaraţii importante

Jens Stoltenberg va face primele declaraţii înainte de primul Consiliul al Alianţei Nord Atlantice

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

UPDATE 09:23 Bombardament la Nikolaev: 8 rachete au lovit oraşul, 3 morţi şi 5 răniţi

Ruşii au bombardat oraşul Nikolaev. Potrivit autorităţilor locale, nu mai puţin de 8 rachete au lovit oraşul. Bilanţul provizoriu arată că sunt 3 morţi şi 5 răniţi. Una dintre rachete a fos identificată ca fiind modelul X-55, o rachetă subsonică, cu o rază de acţiune de 2.500 de kilometri.

UPDATE 09:12 Boris Johnson: Dacă Putin ar fi fost femeie, nu ar fi invadat Ucraina

Premierul britanic Boris Johnson consideră că, dacă preşedintele rus Vladimir Putin ar fi fost femeie, nu ar fi declanşat acest război 'nebun, macho' în Ucraina, potrivit DPA, citat de Agerpres. În acelaşi timp, şeful guvernului britanic a constatat că, în timp ce liderii G7 (Grupul celor mai puternice şapte economii ale lumii) vor cu 'disperare' ca războiul din Ucraina să se termine, nu există pe moment o 'posibilă înţelegere'. Exprimându-se după summitul G7, care s-a încheiat marţi în Bavaria, Boris Johnson a declarat pentru postul de televiziune german ZDF: 'Dacă Putin ar fi fost femeie, ceea ce, evident, nu este, însă dacă ar fi fost, chiar nu cred că ar fi început un război nebun, macho - invazia şi violenţa în modul în care a făcut-o'.

'Dacă vreţi un exemplu de masculinitate toxică, asta este ceea ce face el în Ucraina', a spus Johnson, adăugând că 'aveţi nevoie de mult mai multe femei în funcţii de conducere'.

Totodată, premierul britanic a spus că reuniunea la vârf a G7 a fost 'incredibilă' întrucât liderii celor şapte puteri 's-au apropiat din ce în ce mai mult'. 'Logica este că da, desigur, toţi vor ca războiul să se termine, vor cu disperare ca războiul să se încheie, dar nu există o posibilă înţelegere. Putin nu face o ofertă de acord, (preşedintele ucrainean Volodimir) Zelenski nu poate face o ofertă de acord', constată Johnson. Occidentul trebuie să sprijine Kievul în strategia sa militară pentru a ajuta la schimbarea dinamicii conflictului şi a obţine pentru Zelenski 'cea mai bună poziţie posibilă de a negocia când şi dacă se va ajunge la discuţii în cele din urmă', a spus prim-ministrul britanic. 'Noi dorim într-adevăr să le oferim ucrainenilor o rezistenţă strategică', a adăugat el.

Ucraina arestează un "agent rus" care a ghidat lovitura care a ucis 50 de soldați

Serviciul de securitate ucrainean a declarat marți că a arestat un fost agent KGB care a ajutat la dirijarea atacurilor cu rachete rusești care au ucis peste 50 de soldați într-o unitate militară din vestul țării în luna martie, relatează Reuters, citat de Mediafax. Suspectul a trimis locațiile țintelor de la centrul de pregătire militară din Yavoriv unor contacte dintr-o agenție rusă nespecificată, folosind aplicația de mesagerie Telegram, au declarat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și procurorii locali.

"În urma loviturilor cu rachete asupra poligonului de antrenament din Yavoriv, peste 50 de membri ai personalului militar au murit, iar aproape 150 au fost răniți", a precizat SBU pe Telegram. În urma atacului cu rachete, Ucraina declarase că 35 de soldați au fost uciși în această facilitate, care se află la 25 km de granița cu Polonia. Suspectul, originar din orașul Lviv, situat în vestul țării, este reținut și anchetat pentru trădare de patrie, a precizat biroul procurorului.

Magnatul rus al aluminiului Oleg Deripaska pune la îndoială victoria Rusiei în Ucraina

Magnatul rus al aluminiului Oleg Deripaska a sugerat că invazia Moscovei în Ucraina nu va avea câștigător și a subliniat prețul economic pe care Rusia îl plătește pentru acțiunile sale, conform Reuters, citat de Mediafax.El a avut grijă să evite să-l critice direct pe președintele Vladimir Putin. "Sunt deranjat de cât de repede am abandonat tot ceea ce s-a realizat (economic) în anii '90, apoi am abandonat tot ceea ce am realizat în anii 2000, iar acum stăm și așteptăm victoria. Ce victorie? A cui victorie?" a întrebat Deripaska.

El a adăugat: "Cred că distrugerea Ucrainei ar fi o greșeală colosală, inclusiv pentru noi." Creșterea nivelului de prosperitate a fost legată de dezvoltarea sectorului privat al Rusiei și de construirea de legături cu restul Europei, principalul partener economic al Rusiei, a spus el. Dar a fost "evident" că sancțiunile occidentale afectează acum Rusia mai mult decât Europa, a declarat Deripaska, fondatorul gigantului rus al aluminiului Rusal.

Acest lucru contrastează cu argumentul exprimat în mod repetat de Putin, potrivit căruia sancțiunile se răsfrâng asupra economiilor occidentale, declanșând cea mai mare inflație din ultimele decenii, și că Rusia va ieși mai puternică. Deripaska - el însuși sub sancțiuni din partea Statelor Unite, a Marii Britanii și a Uniunii Europene - a declarat, totuși, că a subestimat cât de stabilă se va dovedi a fi economia Rusiei.

De asemenea, el nu vede nicio amenințare la adresa conducerii politice. "Nu există niciun potențial de schimbare de regim în Rusia. Opoziția a preferat viziunile europene frumoase și s-a retras din viața țării", a declarat Deripaska. Multe dintre cele mai importante figuri ale opoziției din Rusia, în special asociați ai lui Alexei Navalny, au fugit în alte țări europene pentru a scăpa de urmărirea penală. Deripaska, în vârstă de 54 de ani, face parte dintr-un grupul oligarhilor, care controlează mari părți ale economiei, în special în domeniul energiei și al materiilor prime, și care au reușit să își păstreze averile cu condiția de a nu se implica în politică.

Ucraina în centrul unui summit decisiv pentru viitorul NATO la Madrid

Războiul din Ucraina va fi miercuri în centrul summitului NATO de la Madrid, unde mai mult de 40 de şefi de state şi guverne se reunesc pentru a discuta viitorul Alianţei, la care Suedia şi Finlanda se vor putea alătura după ridicarea veto-ului Turciei, informează AFP, citat de news.ro. "Summitul de la Madrid va fi unul esenţial" pentru viitorul NATO, a declarat marţi secretarul general al Alianţei atlantice Jens Stoltenberg, la deschiderea acestei întâlniri de mult planificată, ale cărei mize au fost sporite de invazia rusă a Ucrainei.

Invitat să participe la discuţii, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va vorbi de două ori prin videoconferinţă, în timp ce Kievul continuă să ceară mai multe livrări de arme de la partenerii săi. Ţările NATO, care deja un furnizat miliarde de dolari ajutor Kievului, vor conveni la Madrid "un program de asistenţă complet pentru Ucraina pentru a o ajuta să-şi respecte dreptul la legitimă apărare", a promis marţi Jens Stoltenberg.

"Este extrem de important să fim gata să continuăm să ne oferim sprijinul, deoarece Ucraina se confruntă astăzi cu o brutalitate pe care nu am mai văzut-o în Europa de la al Doilea Război Mondial”, a îndemnat el. Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut Alianţei un „mesaj de unitate şi forţă” după o întâlnire a G7 din Germania, organizată înaintea summitului NATO. "Rusia nu poate şi nu trebuie să câştige" războiul, a insistat el. La rândul său, premierul britanic Boris Johnson va cere miercuri tuturor ţărilor Alianţei să îşi mărească cheltuielile militare ca răspuns la invazia rusă, pentru a "restabili descurajarea şi asigura apărarea în deceniul următor", potrivit Downing Street.

În afară de Ucraina, miercuri ar trebui să fie o oportunitate pentru NATO de a adopta noul său "concept strategic", prima revizuire a foii de parcurs din 2010, care ar trebui să evoce pentru prima dată provocările puse de China. De asemenea, va fi o oportunitate de lansare a procesului de aderare pentru Finlanda şi Suedia, care au decis să adere la NATO ca reacţie la ofensiva lansată de Rusia în Ucraina pe 24 februarie, ăncheind o tradiţie îndelungată de neutralitate.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

V-a trezit suspiciuni culoarea puilor din magazine?

Observator » Stiri externe » Război Rusia - Ucraina, ziua 126 LIVE TEXT. Cel mai mare schimb de prizonieri între ruși și ucraineni: aproape 100 de luptători de la Azovstal se întorc acasă