Rusia a primit răspunsul scris al Statelor Unite cu privire la garanțiile de securitate cerute în decembrie

Rusia a primit răspunsul scris al Statelor Unite cu privire la cererile de securitate din tratatul bilateral propus la mijlocul lunii decembrie. Informația a fost confirmată de ministerul de externe de la Moscova, a transmis Reuters.

• Alertă la Budapesta după ce Dunărea s-a revărsat. Sâmbătă atinge punctul maxim, iar apoi pericolul se mută în România

Ambasadorul american John Sullivan a transmis răspunsul comun SUA-NATO la cele opt puncte de interes din draftul de tratat propus de ruși. Moscova ceruse, la mijlocul lunii decembrie, un răspuns detaliat cu privire la fiecare aspect. Mai exact, Statelor Unite li se ceruse să oprească orice extindere a NATO în est, să întrerupă operațiunile militare în țările care au făcut parte din fosta Uniune Sovietică și să promită că Ucraina și Georgia nu se vor alătura niciodată Alianței Nord-Atlantice. În plus, Moscova solicitase ca SUA să nu aibă instalații militare capabile de a fi îndreptate împotriva Rusiei, la granițele Federației. Rușii ar fi vrut ca toate aceste cerințe să fie sub garanții de ordin legal.

Departamentul de Stat de la Washington ar fi cerut Rusiei să nu publice răspunsul, scrie Reuters. Cu toate acestea, ministrul de externe rus Sergey Lavrov a declarat, miercuri, în Parlament, că va comunica "esența reacției" către populație. Oficialul a explicat că, imediat după primirea răspunsului din partea Americii, ministerul pe care îl conduce va lucra cu alte departamente pentru a-i oferi președintelui Vladimir Putin noi propuneri privind securitatea țării.

Cele 8 solicitări ale Rusiei

Principalele puncte ale propunerilor Rusiei, rezumate de agenţia rusă RIA, sunt următoarele:

- Excluderea oricărei noi extinderi a NATO, inclusiv către Ucraina.

- Nedesfăşurarea de trupe şi arme suplimentare în afara ţărilor în care acestea erau în mai 1997 (înainte extinderii NATO către Europa de Est), cu excepţia unor cazuri speciale şi cu consimţământul Rusiei şi al statelor NATO.

- Abandonarea oricărei activităţi militare a NATO în Ucraina, Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală.

- Nedesfăşurarea de rachete cu rază scurtă şi intermediară de acţiune în amplasamente de unde pot lovi cealaltă parte.

- Exerciţiile militare să se desfăşoare cu cel mult o brigadă într-o zonă frontalieră convenită şi să se realizeze periodic schimburi de informaţii despre exerciţiile militare.

- Ambele părţi (Rusia de o parte, SUA şi NATO de cealaltă) să confirme că nu o consideră pe cealaltă un adversar şi să convină asupra soluţionării paşnice a tuturor disputelor şi să se abţină de la folosirea forţei.

- Angajamentul ambelor părţi că nu vor crea condiţii care pot fi percepute de cealaltă drept o ameninţare.

- Crearea unor linii telefonice speciale pentru contact în situaţii de urgenţă. 

Americanii, îndemnați să părăsească Ucraina

Ambasada Statelor Unite la Kiev le-a cerut miercuri cetăţenilor americani să se pregătească imediat de plecare din Ucraina, transmite Reuters. Misiunea diplomatică americană apreciază că situaţia securităţii din Ucraina este "imprevizibilă din cauza ameninţării crescute a unei acţiuni militare a Rusiei". Situaţia "se poate deteriora foarte rapid", arată site-ul de internet al ambasadei.

Apelul vine după ce, pe 24 ianuarie, familiile diplomaţilor americani de la Kiev au primit ordin să părăsească teritoriul Ucrainei, "din cauza ameninţării continue cu o operaţiune militară rusă". Uniunea Europeană, însă, a decis menţinerea personalului diplomatic în Ucraina, distanţându-se de poziţiile Statelor Unite şi Marii Britanii, Bruxellesul argumentând că este necesară evitarea "dramatizării" situaţiei.

Preşedinţia Rusiei a respins miercuri ameninţările Statelor Unite privind impunerea de sancţiuni care să îl vizeze personal pe Vladimir Putin. "Sancţiunile individuale nu vor fi dureroase, ci vor fi distructive din punct de vedere politic", a afirmat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Marţi seară, preşedintele SUA, Joseph Biden, afirmase că nu exclude posibilitatea de a impune sancţiuni care să îl vizeze personal pe Vladimir Putin în cazul unui atac rus asupra Ucrainei.